Prof. Alexandru MANOLE PhD (alexandru.manole@gmail.com)
„Artifex” University of Bucharest
Lecturer Ana CARP PhD (karp_ana@yahoo.com)
„Artifex„ University of Bucharest
Doina BUREA PhD Student (doina.burea@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies
Andreea – Ioana MARINESCU PhD Student
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
În acest articol autorii, au căutat să pună în evidenţă unele aspecte definitorii ale modelului Lucas comparat cu modelul sau mai bine zis curba Philips. Autoregresivitatea modelului dVAR a devenit instrument important în analiza macroeconomică cunoscute sub forma analizei de serii cronologice Box -Jenkins şi modelele ARIMA. O serie de economişti au căutat să explice modul în care se pot efectua previziuni, concluzionându-se că modelul dVAR asigură prognoze solide ale seriilor cronologice nestabile care sunt supuse la modificări intermitente în timp. Pornind de la unele critici exprimate de Lucas cu privire la curba Philips, autorii au căutat să reliefeze, tot critic, unele aspecte care se referă la curba Lucas. În acest sens, se pleacă de la faptul că această curbă Lucas transformă cauzalitatea curbei Philips convenţionale într-o altă optică decât cea firească, deoarece curba Philips este îndeobşte utilizată pentru analiza inflaţiei. Tot Lucas afirmă că modelele curbei Philips convenţionale cuprind discontinuităţi structurale care pot conduce la modificări economice. Se invocă faptul că schimbările de politică economică pot conduce la schimbări evolutive. Desigur, viaţa practică dar mai ales conceptul teoretic au unele divergenţe pe care în acest articol am căutat să le exemplificăm. Modelele econometrice condiţionale sunt supuse teoretic la instabilitate şi uneori la eşec dacă probabilităţile nemodelate, neluate în calcul, se schimbă. Ori în acest articol am încercat să demonstrăm matematic care este această posibilitate. Articolul pleacă de la faptul că acea critică adusă de Lucas are ca scop ecuaţii comportamentale de sisteme de ecuaţii simultane care trebuie analizate într-o anumită conjunctură, într-o anumită situaţie macroeconomică. Autorii au pus accentul şi pe compararea probabilităţilor rezultatelor obţinute prin modelul cu baze certe de date, adică modelele clasice care răspund unor idei şi modelul Philips supus criticilor Lucas care conduc la o mai justă posibilitate de analiză a situaţiei supuse analizei. Se dă şi un exemplu în articol cu doi agenţi A şi B în legătură cu prognozele pe care aceştia le fac şi matematizând explicaţia ajungem la concluzia că acele critici exprimate de Lucas au un caracter limitat în multe împrejurări. În timp ce logic este posibil pentru curbele Philips convenţionale să fie în mod real funcţii Lucas inversate aceasta poate fi verificată doar în cazul modelelor specifice. S-a tras concluzia că acea curbă Philips este stabilă pe perioade de timp care au inclus modificări de regim şi schimbări de structuri care invocă şi schimbarea probabilităţilor de realizare. În fond, autorii concluzionează că această critică Lucas este o teoremă a posibilităţii şi nu una specifică ipotezelor care au implicaţii verificabile.
Cuvinte cheie: macroeconometrie, serie cronologică, probabilitate, curba Lucas, analiză critică.
Clasificarea JEL: C61, E03
ANALYSIS OF SOME ASPECTS OF THE LUCAS CONCEPT
Abstract
In this article, the authors sought to highlight some definitive aspects of the Lucas model compared to its Philips model. The autoregressive nature of the dVAR model has become an important tool in the macroeconomic analysis known as Box-Jenkins chronological series and ARIMA models. A number of economists have sought to explain how predictions can be made, concluding that the dVAR model provides robust forecasts for unstable chronological series that are subject to intermittent changes over time. Starting from some of Lucas’s criticisms of the Philips curve, the authors sought to critically highlight some aspects of the Lucas curve. In this regard, it starts from the fact that this Lucas curve turns the causality of the conventional Philips curve into a different optics than the natural one, because the Philips curve is commonly used for inflation analysis. Lucas also states that conventional Philips curve models include structural discontinuities that can lead to economic changes. It is argued that changes in economic policy can lead to evolutionary changes. Of course, practical life, but especially the theoretical concept, have some divergences that we have sought to exemplify in this article. Conditional econometric models are theoretically subject to instability and sometimes to failure if unmodulated probabilities, not taken into account, change. Either in this article we tried to demonstrate mathematically what this possibility is. The article starts from the fact that Lucas’s critique is aimed at behavioral equations of systems of simultaneous equations that need to be analyzed in a certain context, in a certain macroeconomic situation. The authors also emphasized the comparison of the probabilities of the results obtained with the data base model, ie the classic models that respond to ideas and the Philips model submitted to the Lucas critics, which lead to a more just possibility to analyze the situation under analysis. An example is given in the article with two agents A and B about their prognoses and mathematical explanation, we come to the conclusion that the criticisms expressed by Lucas are limited in many circumstances. While it is logically possible for conventional Philips curves to actually be reversed Lucas functions, it can be verified only for specific models. It has been concluded that Philips curve is stable over periods of time that included regime changes and structural changes that invoke and change the probability of realization. In essence, the authors conclude that this Lucas critique is a possibility theorem and not a specific one for hypotheses that have verifiable implications.
Keywords: macroeconomics, chronological series, probability, Lucas curve, critical analysis.
JEL Classification: C61, E03
