Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
„Artifex” University of Bucharest
Prof. Constantin ANGHELACHE PhD (actincon@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies / „Artifex” University of Bucharest
Assoc. prof. Florin Paul Costel LILEA PhD (florin.lilea@gmail.com)
„Artifex” University of Bucharest
Alexandru BADIU PhD Student (badiu@transferrapid.com)
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
Cunoaștem că evoluția economiei unei țări, în condițiile în care o dezvoltare autarhică nu se mai poate efectua, depinde cel mai mult de participarea țării respective la schimburile internaționale de bunuri, servicii și cooperare. Este evident faptul că exporturile pentru o țară inseamnă un ascendent în sensul că asigură bunuri suplimentare evaluate apoi valoric care se realizează în țară și se exportă. Așadar, exportul reprezintă un factor activ de îmbunătățire a rezultatelor economice (macroeconomice) într-o perioadă de timp. Importurile la rândul lor, reprezintă un alt segment al schimburilor economice de bunuri și servicii internaționale în care țările interesate pentru echilibrarea nevoii de resurse și de elemente pentru consolidarea producției proprii recurge la importuri. Din acest punct de vedere, importurile joacă un rol pozitiv chiar dacă înseamnă un consum al rezultatelor interne pentru a asigura importurile deoarece atunci când sunt importuri de dezvoltare, asigură creșterea potențialului economiei respective. Această activitate are și un rol negativ, în contextul în care, o serie dintre resursele țării, concretizate în valoare financiară se utilizează pentru importuri nu tocmai necesare. Astfel, o țară care este producătoare de bunuri și servicii, din motive date de piața liberă, de eficiența producției sau de alte elemente care se au în vedere, recurg la importuri. Cel mai bun exemplu în acest sens, este importul de produse agroalimentare, mai ales în situația în care țara în cauză este capabilă să producă același gen de produse. În Uniunea Europeană a celor 27 (28) de state se practică, pe baza Directivei liberei circulații a bunurilor și serviciilor posibilitatea de a cumpăra (nu mai este vorba de importuri în Uniunea Europeană), pe baza relațiilor de piață. Această situație, creează mari dificultăți statelor care au potențial să producă, să-și restrângă activitatea și pe această cale să devină o țară cu deficit al balanței de comerț exterior sau internațional care nu pate determina altceva decât creșterea datoriei externe. Iată de ce, în această situație, este important ca în procesul de previziune macroeconomică, este valabil și la nivel microeconomic, să se plece de la prognozarea perspectivei activității economice internaționale, respectiv, a importurilor și exporturilor. În această viziune, autorii acestui articol, își propun să stabilească, respectiv a trendului unei țări în domeniul relațiilor economice externe, dar mai ales, să stabilească modele și tehnici prin care această previzionare se poate realiza. Utilizând un aparat matematic, de stabilire a corelațiilor care există între elementele determinate de import-export se poate ajunge la unele concluzii benefice deciziilor ce se iau în domeniul managementului macroeconomic. Sunt prezentate modele economico- matematice utilizate în prognozarea relațiilor economice, stabilind funcții de corelație sau modele matriceale care pot asigura cu posibilitate de analiză concretă. De asemenea, autorii se concentrează și pe faptul că se poate utiliza modelul gravitațional, conceput prin luarea în calcul a gradului de dezvoltare economică și a distanței economice dintre parteneri, din punct de vedere al țărilor exportatoare și cele importatoare. În această ordine de idei, subliniem că România nu cunoaște vreo perioadă în care să aibă sold al balanței de comerț exterior excedentar. Întotdeauna acest sold a fost deficitar. Autorii formulează și unele modele care pot fi utilizate în prognozarea relațiilor economice internaționale.
Cuvinte cheie: balanţă, soldul plăţilor, export, import, relaţii comerciale, model matematic
FORECASTING FOREIGN ECONOMIC RELATIONS
Abstract
We know that the development of a country’s economy, given that autarkic development can no longer perform mostly depends on that country’s participation in international trade in goods, services and cooperation. It is obvious that a country exports means ascendancy in that provides additional goods then assessed value that is realized in the country and exported. Therefore, the export is an active factor to improve the economic outcomes (macro) over a period of time. Imports in turn, represent another segment of economic exchange of goods and international services in countries concerned to balance the need for resources and assets to strengthen its production resorting to imports. From this point of view, imports play a positive role even if it means the results of domestic consumption to ensure imports because when imports development, improve the potential economy. This activity has a negative role, given that a number of the country’s resources, resulting in financial value is used to import just not necessary. Thus, a country that is producing goods and services, for reasons of market data free of production efficiency or other elements that are considering resort to imports. The best example is the import of agricultural products, especially when the country in question is capable of producing the same kind of products. In the EU of 27 (28) states practice under Directive free movement of goods and services the opportunity to buy (no longer comes into the European Union), based on market relations. This creates great difficulties states have the potential to produce, to restrict their activities in this way to become a country with deficit of foreign trade or international pate not cause anything other than the external debtThat is why, in this situation, it is important that the macroeconomic, microeconomic applies, to leave the forecasting perspective of international economic activity, ie, imports and exports. In this view, the authors of this article is to determine or trend of a country’s external economic relations, especially to establish models and forecasting techniques by which this can be achieved. Using a mathematical establishing correlations that exist between the determined import-export can reach some conclusions beneficial decisions being taken in macroeconomic management. Mathematical models are presented in forecasting the economic and economic, setting the correlation function matrix designs that can provide concrete analyzable. Also, the authors focus on the fact that you can use gravity model designed by taking into account the level of economic development and economic distance between partners in terms of exporting and importing countries. In this context, we emphasize that Romania does not know any period within which to balance the foreign trade balance surplus. Always this balance was poor. The authors make some models that can be used in forecasting international economic relations.
Keywords: balance, balance of payments, export, import, trade relations, mathematical model
