Prof. Constantin ANGHELACHE PhD (actincon@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies / „Artifex” University of Bucharest
Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
„Artifex” University of Bucharest
Doina BUREA PhD Student (doina.burea@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
În acest articol, autorii pornesc de la importanța pe care o are forța de muncă în activitatea de producție a fiecărei țări. La nivelul Uniunii Europene este important să se asigure o îmbunătățire a calificării forței de muncă astfel încât să se asigure o utilizare cât mai bună. Sistemul de salarizare este esențial în atragerea forței de muncă în sistemul activității de producere de bunuri și servicii. Salariile depind de capacitatea fiecărei economii, atât pentru persoanele care lucrează în sistemul bugetar dar și în sistemul privat de a asigura salarii convenabile și pe această cale Uniunea Europeană urmărește să se realizeze pe cât posibil o apropiere a nivelului de salarizare în țările membre ale Uniunii Europene. În această analiză autorii pleacă de la condițiile concrete existente în Uniunea Europeană, analizează paritatea puterii de cumpărare ca indicator esențial în a aprecia calitatea vieții în fiecare țară și stabilesc în mod concret care este situația și perspectiva în fiecare țară de a se obține o îmbunătățire a calității vieții. Un element de analiză asupra căruia s-au oprit autorii îl reprezintă și salariul minim pe economie și mai ales măsura în care acest salariu minim pe economie este utilizat în total Uniunea Europeană, precum și în statele membre ale Uniunii Europene. Exemplele care se dau sunt suficiente pentru a se înțelege că nivelul minim al salariului pe economia națională trebuie corelat și cu numărul de salariați dintr-o țară, a celor angajați care se află în această categorie. Există țări, printre care și România, în care din totalul salariaților, o pondere de peste 35%, încă, obțin venituri care sunt la nivelul salariului minim pe economie. În acest sens trebuie să constatăm și faptul că strategia Uniunii Europene deși prevede unele directive în acest sens, este diferit implementată în unele state membre. În cazul României cunoaștem încă dificultățile care există în ceea ce privește legea salarizării care probabil va fi aprobată și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018, dar care încă ridică o serie de controverse. Există țări în care politica generală a guvernelor este orientată fie spre o politică socială, de sprijinire a persoanelor cu venituri reduse, de a acorda anumite posibilități de creștere a veniturilor, ș.a.m.d., și țări care au depășit acest prag. Oricum, o politică socială are ca efect pe termen cel puțin scurt reducerea volumului investițiilor care să creeze noi locuri de muncă și să asigure salarii mai ridicate, aceasta ducând la creșterea salariilor, dar menținerea încă a unui șomaj mai ridicat.
Cuvinte cheie: salariu, politică socială, venit, investiție, loc de muncă
Clasificarea JEL: J31, O15
ANALYSIS OF WAGE SYSTEM AND LABOR COST IN THE EUROPEAN UNION
Abstract
In this article, the authors start from the importance of the labor force in the production activity of each country. At EU level, it is important to ensure that labor force skills are improved so as to ensure the best possible use. The pay system is essential in attracting workforce into the system of producing goods and services. Salaries depend on the capacity of each economy, both for people working in the budgetary system and in the private system, to ensure convenient wages, and in this way the European Union seeks to achieve, as far as possible, a close approximation of the level of pay in the countries of the European Union . In this analysis, the authors look at the concrete conditions in the European Union, analyze the purchasing power parity as an essential indicator in assessing the quality of life in each country, and concretely determine what the situation and prospect in each country is to achieve an improvement quality of life. An element of analysis over which the authors have stopped is represented by the minimum wage in the economy and especially the extent to which this minimum wage is used in the European Union as a whole, as well as in the Member States of the European Union. The examples given are sufficient to understand that the minimum wage level in the national economy must be correlated with the number of employees in a country, of those employed in this category. There are countries, among which Romania, where out of the total number of employees, over 35%, still receive incomes that are at the minimum wage level in the economy. In this regard, we must also note that the European Union’s strategy, although it provides some directives in this respect, is differently implemented in some Member States. In the case of Romania, we are still aware of the difficulties that exist with regard to the wage law that is likely to be approved and will come into force on 1 January 2018, but which still raises controversy. There are countries where the general government policy is geared towards either a social policy, support for people with low incomes, to provide some revenue growth opportunities, and so on, and countries that have exceeded this threshold. However, a social policy has at least a short-term effect on reducing the volume of investments that create new jobs and provide higher wages, leading to higher wages, but still maintaining higher unemployment.
Keywords: wage, social policy, income, investment, job
JEL Classification: J31, O15
