Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
Universitatea „Artifex” din București
Drd. Dana Luiza GRIGORESCU (danaluiza2004@yahoo.com)
Academia de Studii Economice din București
Drd. Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ (stefan.dumbrava@gmail.com)
Academia de Studii Economice din București
Abstract
Forța de muncă în concordanță și cu prevederile conceptului Cobb Douglas, referitor la activitatea economică se bazează pe funcția de producție, adică pe existența celor trei factori care pot contribui la dezvoltarea activității utilizând forța de muncă existentă. Din păcate, în România populația activă e mai dezvoltată față de oferta dată de piața muncii.
Analiza pe trimestrul al IV-lea al anului 2019 și apoi extinsă și pe unele poate anterioare evidențiază că în România forța de muncă a avut o evoluție oscilantă, pe măsură ce unele activități s-au suspendat sau au dispărut, în același timp au apărut noi domenii, așa că din 1990 până în 2019 putem vorbi de o populație destul de interesantă în ceea ce privește forța de muncă existentă.
În articol se prezintă unele precizări în legătură cu definirea conținutului unor indicatori statistici care sunt utilizați în concordanță deplină cu metodologia utilizată de Institutul Național de Statistică (Eurostat), în ceea ce privește urmărirea și raportarea forței de muncă. Se constată că în această perioadă forța de muncă a avut o evoluție oarecum pozitivă, în anul 2019 fiind utilizată și asigurând pe cât posibil o anumită evoluție concretă a forței de muncă.
Este analizată apoi pe structura de populația activă, populația ocupată, șomaj, salariați și alte categorii de persoane, existând o întreagă expunere de situații bazate pe structura forței de muncă, locurile de muncă aparente care au fost utilizate sau nu au fost utilizate și așa mai departe.
În analiza forței de muncă se face o interpretare și din punct de vedere al structurii ocupării pe categorii de vârstă, medii urban sau rural, sexe, precum și pe unele profesii care au existat sau care există în țara noastră.
În final se utilizează modelul de regresie liniară simplă, pentru a evidenția corelația care există între evoluția Produsului Intern Brut și forța de muncă.
Cuvinte cheie: Forță de muncă, indicatori statistici, evoluție, domenii de activitate, corelații.
Clasificarea JEL: C13, J20
Model for analyzing the correlation between the labor force and the Gross Domestic Product in Romania
Abstract
The labor force in accordance with the provisions of the Cobb Douglas concept, regarding economic activity is based on the production function, ie on the existence of the three factors that can contribute to the development of the activity using the existing labor force. Unfortunately, in Romania the active population is more developed than the offer given by the labor market.
The analysis for the fourth quarter of 2019 and then extended and perhaps some previous ones shows that in Romania the labor force had an oscillating evolution, as some activities were suspended or disappeared, at the same time new ones appeared. areas, so from 1990 to 2019 we can talk about a fairly interesting population in terms of existing workforce.
The article presents some clarifications regarding the definition of the content of statistical indicators that are used in full accordance with the methodology used by the National Institute of Statistics (Eurostat), regarding the monitoring and reporting of the workforce. It is found that during this period the labor force had a somewhat positive evolution, in 2019 being used and ensuring as much as possible a certain concrete evolution of the labor force.
It is then analyzed on the structure of the active population, the employed population, unemployment, employees and other categories of people, there is a whole exposure of situations based on the structure of the workforce, the apparent jobs that were used or not used and so on. far away.
In the analysis of the labor force, an interpretation is made from the point of view of the employment structure by age categories, urban or rural areas, sexes, as well as by some professions that have existed or that exist in our country.
Finally, the simple linear regression model is used to highlight the correlation that exists between the evolution of the Gross Domestic Product and the labor force.
Keywords: Labor force, statistical indicators, evolution, fields of activity, correlations.
JEL Classification: C13, J20
