Analiza ofertei sistemului de învăţământ universitar

Prof. Constantin ANGHELACHE PhD (actincon@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies / „Artifex” University of Bucharest
Assoc. prof. Emilia GOGU PhD (arina_emilia@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies 
Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
„Artifex” University of Bucharest

Abstract

În acest articol, autorii și-au propus să analizeze pe o perioadă de timp, pe baza datelor existente în sistemul de date statistice evoluția cantitativa și calitativă a activității în sistemul de învățământ universitar din România.
Premisa de la care s-a plecat în efectuarea acestui studiu o constituie faptul că, an de an, liceele produc tot mai puțini absolvenți cu diplomă de bacalaureat. Pe de altă parte, tot într-un anume regres se înregistrează și creșterea abandonului cursurilor universitare de către tot mai mulți studenți. Un alt element important în analiza ofertei pentru învățământul universitar o constituie și faptul că piața muncii oferă tot mai puține posibilități de încadrare pe profilul fiecărui program a absolvenților de studii de licență și masterat. Analiza pleacă de la faptul că în România există un număr important de instituții de învățământ superior, respectiv 55 din sistemul de învățământ superior de stat și, 46 de instituții de învățământ superior particulare (37 universități și 9 fundații). Analiza s-a făcut pe mai multe criterii și anume: numărul de candidați înscriși la universitățile acreditate sau avizate provizoriu care exprimă un declin de la un an la altul. În al doilea rând, s-a urmărit și o analiză pe principalele domenii fundamentale ale nivelului de licență înregistrat în anul universitar 2016/2017 sau în alți ani din perioade anterioare. Alt element al analizei l-a constituit structura absolvenților de studii de licență pe domenii fundamentale anii 2014/2015, 2016/2017, în care s-a relevat o anumită evoluție. Numărul de locuri în anul I oferite prin hotărârile guvernului a început să fie din ce în ce mai firav ocupate de candidați care doresc să-și desfășoare studiile de licență, apoi și pe cele de masterat. Autorii au pus accentul și pe a prezenta ierarhia instituțiilor de învățământ superior de stat și particulare în funcție de oferta de locuri pentru anul I și s-a luat în calcul situația conformă Hotărârii de Guvern nr 654/2016, care este concordantă cu structura pentru anul universitar 2016-2017. Un element interesant îl prezintă și opțiunea candidaților pentru ocuparea unor locuri la specializările pentru anul I la instituțiile de stat și instituțiile particulare. Desigur, există o anumită ierarhizare, care pleacă de la numărul de locuri de stat gratuite (bugetate) și numărul total de locuri cu plată oferite atât de instituțiile de învățământ superior de stat cât și de cele particulare. Am recurs la o ierarhizare a principalelor specializări pe baza numărului de locuri ofertat pentru anul I în instituțiile de stat și particulare pentru anul universitar 2016-2017. Pentru a pune în evidență situația concretă a ofertei de locuri în învățământul universitar și cererea în ocuparea acestor locuri cu concursurile de admitere pentru a releva situația existentă în țara noastră. Pentru a reliefa și mai clar care este situația concretă în legătura cu oferta pentru locuri în anul 2016-2017 autorii au recurs la prezentarea ierarhiei statelor Uniunii Europene după ponderea populației cu studii terțiare în total forță de muncă pentru vârsta de 15 la 64 de ani. Datele pe care le-am utilizat se referă la anul 2015 pentru care am avut date comparabile pentru toate țările membre ale Uniunii Europene. Un element important l-a reprezentat și faptul că structura învățământului din România este puțin mai îngustă decât în celelalte țări est-europene. Din acest punct de vedere în România există doar două posibilități și anume acela al liceului sau o școală de arte și meserii pentru absolvenții gimnaziului, iar pentru absolvenții de liceu doar învățământul universitar sau postliceal. Germania, luată ca exemplu, oferă un număr mult mai mare, în ambele situații, ajungând ca oferta absolvenților de liceu să fie de nouă astfel de piste. Ne-am referit apoi și la faptul că în România există un abandon școlar foarte ridicat, și în acest sens am efectuat un studiu pe perioada 2010-2015 asupra gradului și nivelului de cuprindere în învățământ a populației în vârstă de 15-18 ani. În România gradul de cuprindere a scăzut an de an, atât în cifre relative, cât și în cifre absolute. Rezultă clar că un număr important al populației în vârstă de 15-18 ani rămâne în afara învățământului. Concretizând datele de care dispunem s-au efectuat și prezentări în legătură cu nivelul populației școlare în vârstă de 17 ani, de la naștere, care au fost elevi cuprinși în învățământ în perioada 2014-2015, precum și evoluția numărului de elevi promovați sau nepromovați la examenul de bacalaureat în perioada 2010-2016. În studiul efectuat autorii au căutat să identifice și cauzele care au condus la aceste rezultate, mult inferioare din punctul de vedere al absolvenților de liceu, care au reușit să obțină diploma de bacalaureat. Pe baza rezultatelor prezentate autorii au încercat o exprimare a numărului de studenți pe baza ofertei pentru absolvenții de liceu cu BAC în perioada 2017-2022. Nu în ultimul rând, s-a urmărit corelația cu piața muncii, stabilindu-se nivelul și ponderea grupei cu vârstă de 0-24 de ani în totalul populației în anii 1992, 2010 și 2016. În finalul acestui studiu, autorii își permit și unele sugestii pornind de la cauzele identificate în responsabilizarea socială a universităților în mediul rural, care pot să determine o accesare mai bună în învățământul general și universitar din România.

Cuvinte cheie: universitate, ofertă, student, program de studii, specializare, studii licență
Clasificarea JEL: I21, I23

[Text complet]

THE ANALYSIS OF THE OFFER OF UNIVERSITY EDUCATION SYSTEM

Abstract

In this article, the authors have proposed to consider a period of time based on existing data system statistics, quantitative and qualitative development of the activity in the university education system in Romania.
The premise was left in such a study is that, every year, producing fewer high school graduates with a baccalaureate diploma. On the other hand, all in a certain decline is recorded growth rates drop by more and more university students. Another important element in the analysis of the university is the fact that the labor market offers fewer opportunities for employment on the profile of each program graduates of bachelor and master. The analysis is based on the fact that in Romania there are a number of institutions of higher education or 55 higher education in the state and 46 private higher education institutions (37 universities and 9 foundations). Analysis was done on several criteria, namely: the number of candidates enrolled in universities accredited or provisionally approved expressing a decline from year to year. Secondly, it has pursued an analysis on key fundamental areas of undergraduate level recorded in 2016/2017 academic year or other years of prior periods. Another element of the analysis, it was the structure of graduates license key areas during the 2014/2015, 2016/2017, which showed some progress. Number of seats in the first year offered by government policies began to be increasingly more fragile occupied by candidates who wish to undertake undergraduate studies, and then the master. The authors focused on the present hierarchy state and private higher education institutions by offering seats for the first year and considered the situation according to Government Decision No 654/2016, which is consistent with the structure for the academic year 2016- 2017. An interesting element option presents candidates t o fill seats specializations year at public institutions and private institutions. Of course, there is a certain hierarchy, leaving the seats Free State (budget) and total paid-seats offered so higher education institutions and the private. We used a hierarchy of main specializations based on the number of seats offered for the first year in public and private institutions for the academic year 2016-2017 to show the specific situation of the offer of seats in higher education and employment demand in these seats with entrance exams to reveal the situation in our country. To highlight more clearly what the situation is in connection to bid for seats in 2016-2017, the authors resorted to presenting EU Member hierarchy after share of population with tertiary education in total employment for the age of 15-64 years. The data we used refers to 2015 for which data were comparable for all European Union countries. An important element of it was the fact that the structure of education in Romania is slightly narrower than in other Eastern European countries. From this point of view in Romania there are only two possibilities, namely that of high school or a school of arts and crafts for secondary school graduates and for high school graduates only university or post-secondary. Germany, as an example, offers a much larger number, in both cases, reaching that offer high school graduates are nine such tracks. Then, we referred to the fact that in Romania there is a high school dropout, and to this end, we conducted a study during 2010-2015 on the degree and level of inclusion in education of the population aged 15-18 years. In Romania, enrollment rate decreased year by year, both in structure and in absolute numbers. It is clear that a significant number of people aged 15-18 left out of education. Embodying the available data were made presentations about the school population aged 17 years, from birth, who were students enrolled in education in 2014-2015 and evolution of the number of students promoted or failed the baccalaureate during 2010-2016. In the study, the authors sought to identify the causes that led to these results, much lower in terms of high school graduates who were able to obtain high school diploma. Based on the results presented, the authors attempted an expression of the number of students from the offer for high school graduates with BAC between 2017-2022. Not least was considered the correlation with the labor market and settled share level and age group of 0-24 years in the total population in 1992, 2010 and 2016. At the end of this study, the authors allow some suggestions on the basis of the causes identified in the social responsibility of universities in rural areas, which can lead to a better access to general education and university in Romania.

Key words: university, offer, student, study program, specialization, license studies
JEL Classification: I21, I23

[Full Text]

RRS Supliment 4/2017