Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
Artifex University of Bucharest
Lecturer Stefan Virgil IACOB PhD (stefaniacob79@yahoo.com)
Artifex University of Bucharest
Daniel DUMITRU PhD Student (dumitru.teticdaniel@gmail.com)
Bucharest University of Economic Studies
Ştefan Gabriel DUMBRAVĂ PhD Student (stefan.dumbrava@gmail.com)
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
Pornind de la maxima lui Benjamin Franklin, conform căreia Nici o națiune nu a fost vreaodată distrusă de comerț, ajungem la concluzia că producția într-o societate deschisă sau închisă trebuie să fie destinată pieței. În acest sens, economia este integrată și consumatorii dispun de bunuri și servicii dintre care pot să aleagă, iar economiștii au mai multe posibilități de a stabili modalitățile de investire în continuare.
Economia deschisă trebuie să fie înțeleasă ca fiind aceea în care variabilele macroeconomice cheie, care măsoară interacțiunile dintre țări se manifestă plenar. Identitățile contabile dezvăluie o cheie prin care factorii de producție pe care îi considerăm să fie luați în seamă atunci când ne referim la o economie deschisă.
În Uniunea Europeană piața comunitară este o piață deschisă, în sensul că fiecare țară, fiecare agent economic din fiecare țară, are posibilitatea, conform Directivei liberei circulații a bunurilor și serviciilor, să se miște și să vină pe piață cu produsele și serviciile respective.
Fluxurile intenaționale de capital și balanța comercială este o problemă care se pune într-o economie, fie ea închisă sau deschisă, deoarece capitalul internațional crează pentru fiecare națiune posibilitatea de a produce mai mult, peste cerințele pieței interne. În acest context, putem modela corelația care există între piața internațională și balanța comercială de plăți externe în sensul că, o națiune cu posibilități reduse de a produce mai mult decât nevoile propriei țări și nu dispune de toate materiile, materialele și componentele necesare, trebuie să recurgă la importuri. Importurile, care în Uiunea Europeană sunt considerate vânzare-cumpărare, înseamnă că din economia națională o parte se duce pentru a cumpăra din exterior. Apoi, pentru a elucida pe deplin această situație, luăm și reversul în care o economie produce mult mai mult decât propriile nevoi și realizează exporturi. Întâlnim astfel două categorii de națiuni și anume națiuni cu economie deschisă sau închisă care au excedent și economii închise sau deschise care au deficit. Din aceasta putem face și calculul parității puterii de cumpărare, care stă la baza comparabilității eficiente între state.
În acest articol, pentru a atinge acest obiectiv menționat mai sus, am utilizat o metodologie complexă, de analiză logică, interpretativă, utilizarea de metode și modele econometrice pe care le-am adaptat la specificul și cerința unei economii închise, deschise, mici sau mari.
Cuvinte cheie: economie, piață, producție, capital, factori, balanță comercială.
Clasificarea JEL: E20, E30
Some theoretical considerations on Open Economy
Abstract
Starting from Benjamin Franklin’s maxim that No nation was once destroyed by trade, we come to the conclusion that production in an open or closed society must be destined for the market. In this respect, the economy is integrated and consumers have goods and services to choose from, and economists have more opportunities to determine how to invest further.
The open economy must be understood as the one in which the key macroeconomic variables, which measure interactions between countries, manifest themselves fully. Accounting identities reveal a key by which the factors of production that we consider to be taken into account when it comes to an open economy.
In the European Union, the Community market is an open market, in the sense that every country, every economic operator in each country, has the possibility, under the Directive on the free movement of goods and services, to move and come to the market with those products and services.
The international flows of capital and the trade balance is a problem that arises in an economy, be it closed or open, because international capital creates for each nation the possibility of producing more, above the requirements of the internal market. In this context, we can model the correlation that exists between the international market and the trade balance of external payments in the sense that a nation with little opportunity to produce more than its own country’s needs and does not have all the necessary materials, materials and components, must resort to imports. Imports, which in the European Union are considered a sale-purchase, mean that part of the national economy goes to buy from the outside. Then, in order to fully elucidate this situation, we also take the reverse in which an economy produces much more than its own needs and makes exports. We thus encounter two categories of nations, namely nations with open or closed economies that have surplus and closed or open economies that have deficits. From this we can also make the calculation of purchasing power parity, which is the basis of effective comparability between states.
In this article, to achieve this aforementioned goal, we used a complex methodology of logical, interpretive analysis, the use of econometric methods and models that we have adapted to the specifics and requirement of a closed, open, small or large economy.
Keywords: economy, market, production, capital, factors, trade balance.
JEL classification: E20, E30
