Lect. Ștefan Virgil IACOB, PhD (stefaniacob79@yahoo.com)
Universitatea Artifex din București
Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ, PhD Student (stefan.dumbrava@gmail.com)
Academia de Studii Economice din București
Dana Luiza GRIGORESCU, PhD Student (danaluiza2004@yahoo.com)
Academia de Studii Economice din București
Elena MĂHĂREA, Student (eelepsa98@yahoo.com)
Academia de Studii Economice din București
Abstract
Produsul Intern Brut este indicatorul cel mai complet de rezultate, care se calculează la nivel macroeconomic. Pornind de la metodele de calcul ale Produsului Intern Brut, în sistemul conturilor naționale, se desprind și o serie de variabile statistice care sunt în realitate factori care determină și influențează nivelul Produsului Intern Brut care se calculează. Astfel, productivitatea muncii, înzestrarea muncii cu mijloace fixe moderne, robotizarea industriei, numărul de salariați, rata inflației, rata șomajului, structura pe ramuri și contribuția fiecărei ramuri la realizarea Produsului Intern Brut și multe altele.
Este important atunci când prognozăm perspectiva creșterii Produsul Intern Brut, într-o asemenea previziune trebuie să ținem seama și de estimarea influenței pe care o poate avea fiecare dintre acești factori asupra Produsului Intern Brut. Aceste influențe, ale unor variabile asupra evoluției Produsul Intern Brut, sunt în realitate corelații care se stabilesc între acestea și rezultatul final al activității economice la nivelul unei țări.
Într-un studiu aprofundat, mai ales atunci când ne propunem previzionarea evoluției Produsului Intern Brut, trebuie să efectuăm analize individuale ale corelației dintre fiecare variabilă statistică factorială și Produsul Intern Brut, dar și analize multifactoriale în care să luăm în considerație toți indicatorii care au influență asupra Produsului Intern Brut.
În studiul de față ne-am propus să analizăm care este corelația și interdependența dintre numărul șomerilor (rata șomajului) și Produsul Intern Brut. Cunoaștem că numărul de șomeri este indisolubil legat de populația ocupată și de modul în care această populație ocupată se regăsește în numărul de salariați și numărul de șomeri din cadrul economiei naționale. Între cele două variabile numărul de salariați și numărul de șomeri există o strânsă legătură. În momentul în care economia își propune perfecționare, dezvoltarea de noi activități, crearea de locuri de muncă prin investiții este normal ca o parte din numărul de șomeri să fie atras în rândul salariaților. De fapt, institutele teritoriale de muncă (ITM-urile) urmăresc și înregistrează numărul persoanelor neocupate, deci și al șomerilor, care trebuie să fie atrase în circuitul economic pentru a ușura contribuția din bugetul consolidat în finanțarea șomajului. În particular putem aprecia că România este un caz particular, în sensul că numărul de șomeri înregistrați este corespunzător persoanelor din țară, care și-au pierdut locurile de muncă sau au absolvit anumite studii, indiferent de nivel și nu au găsit încă un loc de muncă. Aceasta se datorează faptului că nu e o corelație strânsă între piața muncii și cerințele economiei pe structuri de calificare și așa mai departe.
La rândul său, Produsul Intern Brut este influențat numărul de șomeri în dublu sens. Pe de o parte prin atragerea unui număr mai mare de șomeri în câmpul muncii, pe baza contractuale pe perioade de timp finite sau nedefinite, atunci înseamnă că sporește numărul de salariați, care în mod cert își aduc o contribuție la creșterea Produsului Intern Brut. Sunt și cazuri uneori, limitate dar există, în care Produsului Intern Brut este influențat de numărul de șomeri chiar dacă numărul acestora rămâne constant sau chiar se micșorează, atunci când se aplică robotizarea sau alte metode moderne evoluate în cadrul economiei naționale, asigurând astfel pe calea productivității o creștere mai rapidă.
Trebuie constatat că în termeni generali, între numărul de șomeri și Produsul Intern Brut există o legătură inversă, în sensul că cu cât scade numărul de șomeri în consecință crește Produsul Intern Brut și de asemenea, pe cale de consecință cu cât crește Produsul Intern Brut cu atât trebuie să scadă numărul de șomeri.
În acest articol după o prezentare succintă a acestor aspecte, autorii au ales metoda regresiei liniare simple pe care au aplicat-o scopul determinării corelației inverse, putem anticipa, dintre evoluția șomajului și a Produsului Intern Brut.
Cuvinte cheie: șomaj, forța de muncă, populație ocupată și neocupată, Produs Intern Brut, model econometric, indicatori, variabile.
Clasificarea JEL: C15, E20, J20.
Econometric model for studying the correlation between the evolution of the number of unemployed and the Gross Domestic Product
Abstract
Gross Domestic Product is the most complete indicator of results, which is calculated at the macroeconomic level. Starting from the calculation methods of the Gross Domestic Product, in the system of national accounts, there are also a series of statistical variables that are in fact factors that determine and influence the level of the Gross Domestic Product that is calculated. Thus, labor productivity, endowment of labor with modern fixed assets, robotization of industry, number of employees, inflation rate, unemployment rate, branch structure and the contribution of each branch to the Gross Domestic Product and much more.
It is important when forecasting the growth prospect of the Gross Domestic Product, in such a forecast we must also take into account the estimation of the influence that each of these factors can have on the Gross Domestic Product. These influences, of some variables on the evolution of the Gross Domestic Product, are in reality correlations that are established between them and the final result of the economic activity at the level of a country.
In an in-depth study, especially when we aim to predict the evolution of Gross Domestic Product, we must perform individual analyzes of the correlation between each factorial statistical variable and Gross Domestic Product, but also multifactorial analyzes in which to consider all indicators that influence on Gross Domestic Product.
In the present study we aimed to analyze the correlation and interdependence between the number of unemployed (unemployment rate) and the Gross Domestic Product. We know that the number of unemployed is inextricably linked to the employed population and the way in which this employed population is found in the number of employees and the number of unemployed in the national economy. There is a close connection between the two variables: the number of employees and the number of unemployed. When the economy aims for improvement, the development of new activities, the creation of jobs through investments, it is normal for a part of the number of unemployed to be attracted among employees. In fact, the territorial labor institutes (ITMs) track and record the number of unemployed people, and therefore also the unemployed, who must be attracted to the economic circuit in order to facilitate the contribution from the consolidated budget to the financing of unemployment. In particular, we can appreciate that Romania is a particular case, in the sense that the number of registered unemployed corresponds to people in the country, who have lost their jobs or graduated certain studies, regardless of level and have not yet found a job. . This is due to the fact that there is no close correlation between the labor market and the requirements of the economy on qualification structures and so on.
In turn, the Gross Domestic Product is influenced by the number of unemployed in two ways. On the one hand, by attracting a larger number of unemployed people to work, based on contracts for finite or indefinite periods of time, then it means that it increases the number of employees, who certainly contribute to the increase of the Gross Domestic Product. . There are also cases, sometimes limited, but there are, in which the Gross Domestic Product is influenced by the number of unemployed even if their number remains constant or even decreases, when applying robotics or other modern methods developed in the national economy, thus ensuring productivity growth faster.
It should be noted that in general terms, there is an inverse link between the number of unemployed and the Gross Domestic Product, in the sense that the lower the number of unemployed, the higher the Gross Domestic Product and also, consequently, the higher the Gross Domestic Product the number of unemployed must fall.
In this article, after a brief presentation of these aspects, the authors chose the simple linear regression method that they applied in order to determine the inverse correlation, we can anticipate, between the evolution of unemployment and the Gross Domestic Product.
Keywords: unemployment, labor force, employed and unemployed population, Gross Domestic Product, econometric model, indicators, variables.
JEL classification:C15, E20, J20.
