Prof. Constantin ANGHELACHE PhD (actincon@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies / „Artifex” University of Bucharest
Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
„Artifex” University of Bucharest
Andreea – Ioana MARINESCU Ph.D Student(marinescu.andreea.ioana@gmail.com)
Bucharest University of Economic Studies
Tudor SAMSON Ph.D Student (tudorsamson@gmail.com)
Bucharest University of Economic Studies
ec. Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ(stefan.dumbrava@gmail.com)
Abstract
Indicatorii macroeconomici de rezultate se calculează prin metodele cunoscute și sunt utilizați atât pentru analiza statică cât și pentru analiza comparativă pe o perioadă de timp. Pentru a aduce indicatorii de rezultate la posibilitatea concretă de comparabilitate trebuie să pornim de la faptul că pentru fiecare perioadă pentru care se calculează indicatorii macroeconomici de rezultate aceștia se exprimă în prețurile curente ale perioadei respective. Desigur, de-a lungul timpului datorită inflației în primul rând prețurile utilizate nu mai sunt comparabile. În consecință dacă volumele în unități naturale și convenționale pot fi utilizate pentru comparabilitate, în cazul în care se pune problema și a calității lucrurile se complică și devin nesemnificative. Pentru aceasta se impune ca prețurile să fie aduse la un numitor comun prin utilizarea procesului de deflatare. Deflatarea sau deflaționarea presupune transformarea unui agregat dintr-o expresie monetară nominală într-una reală. Simplificând lucrurile aceasta se realizează prin raportarea agregatului exprimat în prețuri nominale sau curente la indicele prețurilor corespunzător perioadei în care dorim să realizăm această comparabilitate. În mod practic în sistemul conturilor naționale, în fiecare an, după calculul indicatorilor macroeconomici de rezultate se aplică deflatarea atâtor date utilizând indicii în lanț pentru ca datele să fie incluse în baze care să poată fi utilizate în comprabilitate. În realizarea deflatării se pun mai multe probleme și anume, în primul rând deflatarea unui agregat nominal cu structură fixă pentru care utilizăm niște relații statistico-matematice adecvate. A doua este deflatarea unui agregat nominal care nu are o structură fizică și în acest context relațiile de deflatare sunt diferite. Deflatarea este și trebuie să fie considerată metodă de eliminare a modificării prețului dintr-un agregat nominal. Adică la același agregat se pune problema ca prin raportare la indicele prețurilor să ajungem la mărimi comparative pe care le putem utiliza în comparațiile internaționale. În acest context de exemplu folosim un indice de tip Paasche și obținem un agregt care presupune deflatarea tuturor agregatelor nominale. În studiul efectuat putem vorbi și de dubla deflatare, aceasta fiind un procedeu special de deflatare aplicat în calculele macroeconomice când agregatul este în fapt diferența dintre două agregate cu o structură fizică. De exemplu așa putem interpreta deflatarea valorii adăugate brute și a produsului intern brut. Cu alte cuvinte prin dubla deflatare se elimină din nivelul unui agregat în expresie valorică care nu poate fi descompus direct într-o componentă fizică și una de preț pentru a identifica variația prețurilor. Relația de calcul în acest context este una particulară despre care vom face referiri în continuare. Nu în ultimul rând putem vorbi despre deflatare în calculele macroeconomice întrucât numai deflatarea poate asigura cunoașterea volumului agregatelor cu o structură fizică realizată prin dublă deflatare. Acest gen de deflatare se recomandă pentru venitul național brut și pentru venitul național net dar nu și pentru PIB sau PIN pentru care se va folosi în continuare dubla deflatare și nu deflatarea prin calcule economice.
Clasificarea JEL: E01, E31, E64
Cuvinte cheie: deflatare, indicator macroeconomic, comparabilitate, inflație, preț
THE MAIN THEORETICAL ASPECTS REGARDING THE DEFLATION OF THE MACROECONOMIC INDICATORS
Abstract
Macroeconomic results indicators are calculated using known methods and are used for both static analysis and comparative analysis over a period of time. In order to bring the result indicators to the concrete possibility of comparability, we must start from the fact that for each period for which the macroeconomic indicators of the results are calculated they are expressed in the current prices of the respective period. Of course, over time, primarily because of inflation, the prices used are no longer comparable. Consequently, if volumes in natural and conventional units can be used for comparability, if the issue and quality are concerned, things get complicated and become insignificant. For this, prices must be brought to a common denominator by using the deflation process. Deflation or deflation involves the transformation of an aggregate from a nominal monetary expression into a real one. To simplify this, this is done by reporting the aggregate expressed in nominal or current prices to the price index corresponding to the period in which we want to achieve this comparability. Practically, in the national accounts system, each year, after calculating the macroeconomic outcome indicators, then deflating so many data using chain-linked indices is used to ensure that data is included in bases that can be used in comparibility. There are several problems in deflagration, namely, deflation of a fixed structure nominal aggregate for which we use appropriate statistical-mathematical relations. The second is deflating a nominal aggregate that does not have a physical structure and in this context the deflation relationships are different. Depreciation is and should be considered a method of eliminating price changes from a nominal aggregate. That is, in the same aggregate, it is questionable, by reference to the price index, to reach comparative sizes that we can use in international comparisons. In this context, for example, we use a Paasche type index and obtain an aggregate that deflates all nominal aggregates. In the study we can also talk about double deflation, which is a special deflation procedure applied in macroeconomic calculations when the aggregate is actually the difference between two aggregates with a physical structure. For example, we can interpret the deflation of gross value added and gross domestic product. In other words, by double deflation it is eliminated from the level of an aggregate in a value expression that can not be directly decomposed into a physical and price component to identify the price variation. The relationship of calculation in this context is a particular one that we will continue to refer to. Last but not least, we can talk about deflation in macroeconomic calculations as only deflation can ensure knowledge of the volume of aggregates with a physical structure made by double deflation. This type of deflation is recommended for gross national income and net national income, but not for GDP or PIN, for which double deflation will be used and not deflation through economic calculations.
JEL Classification: E01, E31, E64
Keywords: deflation, macroeconomic indicator, comparability, inflation, price
