Prof. Radu Titus MARINESCU PhD (radu_titus_marinescu@yahoo.com)
„Artifex”University of Bucharest
Assoc. prof. Aurelian DIACONU PhD (aurelian.diaconu@gmail.com)
„Artifex” University of Bucharest
Asist. prof. Zoica NICOLA PhD (zoicanicola@yahoo.com)
„Artifex„ University of Bucharest
Doina AVRAM Ph.D Student (doina.avram@gmail.com)
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
Autorii caută să clarifice în acest articol principalele aspecte care se au în vedere în legătură cu realizarea unor comparaţii internaţionale. Desigur indicatorii de rezultate (produs intern brut, produs naţional brut, produs pe cap de locuitor, venitul naţional ,veniturile personale, veniturile disponibile) reprezintă indicatori care integraţi în serii de date internaţionale, oferă o serie de criterii şi aspecte demne de luat în consideraţie. Cu toate acestea, compararea indicatorilor macroeconomici nu este doar o chestiune teoretică ci mai mult decât atât, o problemă practică atunci când se referă la comparaţiile dintre state. Au fost şi există o serie de concepte şi păreri în legătură cu utilizarea indicatorului în expresie fizică, compararea producţiei, compararea consumului pe locuitor sau ţările cu produse de o calitate sau de altă calitate şi multe altele. Cu toate acestea compararea se poate efectua doar utilizând indicatori macroeconomici de rezultate calculaţi în cadrul Sistemului Conturilor Naţionale. În acest articol, autorii aduc în discuţie utilizarea parităţii puterii de cumpărare a veniturilor de care dispune populaţia dintr-o ţară într-o perioadă de timp dată. Salariile şi, în sens mai larg, veniturile populaţiei dintr-o ţară depind de o serie întreagă de factori: de potenţialul economic al ţării respective, de avuţia naţională, de nivelul de dezvoltare al producţiei, de nivelul de tehnologie, piaţa liberă,rata inflaţiei şi mulţi alţi factori. De aceea nu este relevant şi nici recomandabil să se compare nivelul salarial dintr-o serie de alte ţări, chiar dacă prin schimb valutar se exprimă în aceeaşi monedă. Nu este nicio diferenţă dacă vom compara nivelul salarial nominal sau în termeni reali. Spun aceasta deoarece în spaţiul geografic al ţării considerate piaţa bunurilor de larg consum, a serviciilor şi toate celelalte au o anumită calitate şi un preţ. În viaţa cotidiană fiecare are de considerat cum îşi satisface cerinţele de consum, economie, investiţie şi aşa mai departe pe baza veniturilor pe care le deţine. De aceea, paritatea puterii de cumpărare se pune pentru fiecare ţară, care apoi supunându-se comparabilităţii ne dă un anume sens. Din acest punct de vedere poate fi considerată o grupă de produse, o grupă şi mai largă de produse dar în final ajungem la indicatorul care se referă la puterea de satisfacere a cerinţelor de consum şi investiţii pe plan mai larg naţional şi pe plan individual a capacităţii de satisfacere a nevoilor de existenţă (calitatea vieţii). De aceea indicatorul parităţii puterii de cumpărare este unul care dă un sens mult mai practic şi realist în legătură cu evoluţia unei ţări.
Cuvinte cheie: paritatea puterii de cumpărare, macroeconomie, curs de schimb, indicator de preţ, indicator de volum
Clasificarea JEL: F31, O24
USE OF PURCHASING POWER PARITY IN INTERNATIONAL COMPARISONS
Abstract
The authors seek to clarify in this article the main issues that are being considered in connection with the achievement of international comparisons. Of course, output indicators (gross domestic product, gross national product, per capita product, national income, personal income, available income) are indicators that integrate into international data series, provide a number of criteria and considerations to be taken into consideration . However, comparing macroeconomic indicators is not just a theoretical question, but more than just a practical issue when it comes to comparisons between states. There have been and there are a number of concepts and opinions about using the indicator in physical expression, comparing production, comparing consumption per capita or countries with quality or other quality products, and more. However, the comparison can only be made using macroeconomic indicators of results calculated within the National Accounts System. In this article, the authors question the use of the purchasing power parity of incomes available to a population in a given country over a given period of time. Wages and, broadly speaking, the income of a country’s population depend on a whole range of factors: the country’s economic potential, national wealth, the level of production development, the level of technology, the free market, the inflation rate And many other factors. It is therefore not relevant and advisable to compare salary levels in a number of other countries, even if they are denominated in the same currency. There is no difference if we compare the nominal salary or real terms. We say this because in the geographical area of the country considered the consumer goods market, the services and all the others have a certain quality and price. In everyday life, everyone has to consider how they meet their consumption, economy, investment, and so on, based on the revenue they own. Therefore, the purchasing power parity is set for each country, which then submits to comparability gives us some meaning. From this point of view, it can be considered a product group, an even larger group of products but finally we come to the indicator that refers to the power to meet consumer and investment requirements on a wider national and individual level of capacity To satisfy the needs of existence (quality of life). That is why the purchasing power parity indicator is one that gives a more practical and realistic sense of the evolution of a country.
Keywords: purchasing power parity, macroeconomics, exchange rate, price indicator, volume indicator
JEL Classification: F31, O24
