Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
Artifex University of Bucharest
Abstract
O problemă esențială pentru România este modul în care populația este înregistrată și evidențiată ca populație a României prin două obiective: după domiciliu și după reședință.
În funcție de populație după domiciliu, întâlnim acele persoane care își au domiciliul în România, chiar dacă pot fi rezidenți în alte state. În măsura în care aceste persoane au domiciliul în România, populația românească este luată în considerare conform acestui criteriu. Acest lucru este net superior populației structurate pe reședințe, deoarece în populația pe reședință ne întâlnim cu toți acei oameni care au cel puțin un an de domiciliu declarat în România. În acest context, un număr de persoane care locuiesc în țara noastră cu reședință externă nu mai sunt luate în considerare.
Diferența de două sau trei milioane de persoane în această situație, bine definită din punct de vedere statistic, creează unele dificultăți în stabilirea fondului electoral, în stabilirea măsurilor care trebuie luate în această perioadă de criză economică și financiară, în sensul că este considerat persoane după reședință și nu după domiciliu.
În acest sens, situația Bucureștiului este evidentă, care are o populație rezidentă de aproximativ 2,5 milioane de locuitori, dar după acasă poate ajunge la 4 milioane.
Articolul își propune să evidențieze structura populației în funcție de reședință în condițiile menționate, folosind metodele oferite de statistici.
Cuvinte cheie: populație, reședință, domiciliu, crize, statistici.
Clasificare JEL: R10, R20.
Demographic content of the population by household indicator
Abstract
An essential problem for Romania is the way in which the population is registered and highlighted as the population of Romania by two objectives: by domicile and by residence.
By population by domicile we meet those people who have their domicile in Romania even if they may be residents in other states. To the extent that these persons are domiciled in Romania, the Romanian population is considered according to this criterion. This is clearly superior to the population structured by residence, because in the population by residence we meet all those people who have for at least one year the declared residence in Romania. In this context, a number of people residing in our country with external residence are no longer taken into account.
The difference of two or three million people in this situation, well defined from a statistical point of view, creates some difficulties in establishing the electoral pool, in establishing measures to be taken during this period of economic and financial crisis, in the sense that it is considered persons by residence and not by domicile.
In this sense, the situation of Bucharest is obvious, which has a resident population of approximately 2.5 million inhabitants, but after home it may reach 4 million.
The article aims to highlight the structure of the population by residence under the mentioned conditions, using the methods provided by statistics.
Keywords: population, residence, domicile, crises, statistics.
JEL classification: R10, R20.
