Prof. Constantin ANGHELACHE PhD (actincon@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies / „Artifex” University of Bucharest
Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
„Artifex” University of Bucharest
Doina BUREA PhD Student (doina.burea@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies
Tudor SAMSON Ph.D Student (tudorsamson@gmail.com)
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
Situația concretă din agricultura României în perioada de până la primul război mondial, ca și în perioada interbelică a impus apariția unor forme de organizare în mediul rural. Astfel, apar și se dezvoltă obștiile care în fapt sunt cooperative de arendare sau de cumpărare a pământurilor. Micii agricultori nu puteau să își lucreze individual terenurile, din lipsa de utilaje și resurse financiare și de aceea se asociază în obștii. Prin aceste obștii s-a îmbunătățit modul de prelucrare a terenurilor, rezultatele devenind superioare. Bursele primare de cereale au apărut tot ca urmare a asocierii micilor producători în obștii. Acest sistem asociativ din agricultură s-a extins pe întregul teritoriu existând o creștere a numărului de membrii și a suprafețelor date în arendă. În întregul interval de timp, obștiile au facilitat posibilitatea vânzării-cumpărării de terenuri agricole și au constituit perspectiva apariției marilor fermieri. Încă din 1922, aceste obștii au devenit cooperative agricole cu un număr ridicat de membri, capital subscris ți vărsat, ceea ce a contribuit la sporirea producției agricole vegetale și animale. În România, ca și în alte țări cu un pronunțat caracter agrar, cooperativele agricole au jucat un rol important. Chiar și în perioada etapizată, deținerea terenurilor agricole a rămas una asociativă, cu avantajele care decurg din aceasta, deși era neacceptată deoarece spolia dreptul de proprietate asupra terenurilor. În perioada economiei de piață, prin reînproprietărirea deținătorilor de terenuri agricole, forma de lucrare eficientă va rămâne tot asocierea și arendarea terenurilor.
Cuvinte cheie: arendare, formă asociativă, teren agricol, cooperativă, împroprietărire
Clasificarea JEL: J54, P32
STUDY ON THE APPARITION OFAGRICULTURAL COOPERATION
Abstract
The concrete situation in Romania’s agriculture in the period up to World War I, as in the interwar period, forced the emergence of organizational forms in rural areas. Thus, communities that are in fact co-operative for renting or buying land are emerging and developing. Small farmers could not work their land individually, because of the lack of machinery and financial resources, and that is why they associate with the communities. Through these communities, the way of processing the land improved, with the results getting better. Primary grain bursts have also emerged as a result of the association of small producers in the communities. This associative system in agriculture has expanded throughout the country, with an increase in the number of members and land rentals. Throughout the time, the communities have facilitated the possibility of selling and buying agricultural land and have been the prospect of the emergence of big farmers. As early as 1922, these communities became agricultural cooperatives with a large number of members, subscribed and paid-up capital, which contributed to the increase of agricultural and animal production. In Romania, as in other countries with a pronounced agrarian character, agricultural cooperatives have played an important role. Even in the phased period, the holding of agricultural land remained an associative, with the benefits stemming from it, although it was unacceptable because it held ownership of the land. In the period of the market economy, through the re-ownership of agricultural landowners, the effective form of work will remain the association and lease of land.
Keywords: lease, associative form, agricultural land, cooperative, ownership
JEL Classification: J54, P32
