Prof. Constantin ANGHELACHE PhD (actincon@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies / Artifex University of Bucharest
Cristian Marius RĂDUȚ PhD Student (radutmc@gmail.com)
Bucharest University of Economic Studies
Alexandra PETRE PhD Student (alexandra.olteanu.s1@anaf.ro)
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
Bitcoin a fost introdus în anul 2009, fiind o criptomonedă care este complet descentralizată şi utilizabilă fără a fi nevoie de intermediari. În consens cu progresele tehnologice şi globale atinse, volatilitatea ridicată a preţurilor a făcut ca Bitcoin să fie neatractivă ca mijloc de plată. După 10 ani, o nouă criptomonedă, Stablecoins, a atras atenţia pieţei, devenind o concurenţă potenţială pentru banii băncii centrale. Cel mai interesant semnal de alarmă pentru autorităţile de reglementare a fost anunţul din iunie 2019 făcut de Facebook, în sensul în care îşi va emite propria monedă stabilă, Libra. Monedele stabile ale marilor firme de tehnologie au avantaje distincte faţă de formele digitale alternative de bani şi bani fiat tradiţionali. Astfel, în comparaţie cu prima generaţie de criptomonede, cum ar fi Bitcoin, emitenţii de monede stabile garantează stabilitatea preţului monedelor lor prin sprijinirea acestora cu active sigure. De asemenea, în comparaţie cu banii fiat ai băncii centrale, emitenţii de monede stabile le oferă utilizatorilor o platformă unde îşi pot accesa cu uşurinţă monedele și unde graniţele regionale nu joacă un rol. Cu toate acestea, răspândirea globală a unor astfel de monede stabile poate aduce riscuri financiare internaţionale sistemelor şi contestă autoritatea monetară a băncilor centrale. Din păcate, nu există un sistem juridic globalizat care să ofere un cadru de reglementare solid pentru emitenţii de monede stabile. Acest lucru poate duce la un abuz de date private ale utilizatorilor şi lipsa de transparenţă în gestionarea riscurilor acestora. În condițiile în care moneda digitală privată înlocuieşte banii fiat, atunci eficacitatea politicii monetare ar putea fi în pericol, deoarece o scădere a rezervelor băncilor centrale în bilanţurile populaţiei şi ale întreprinderilor poate afecta negativ rata dobânzii, băncile centrale pot pierde venituri, iar pe de altă parte monedele stabile pot duce la o interdependenţă ridicată între politicile monetare interne. În acest sens opţiunea pentru băncile centrale este emiterea unei monezi digitale a băncii centrale (CBDC). Având în vedere cooperarea public-privată, băncile centrale ar trebui să coopereze cu furnizorii de monede stabile, oferindu-le acces la rezervele băncii centrale, un concept cunoscut sub numele de monedă digitală sintetică a băncii centrale (sCBDC).
Cuvinte cheie: criptomonede, piață de capital, stabilitate, evoluții, modelare macroeconomică.
Clasificarea JEL: G10, G20
Essential aspects of macroeconomic modelling
Abstract
Bitcoin was introduced in 2009, being a cryptocurrency that is completely decentralized and usable without the need for intermediaries. In line with technological and global advances, high price volatility has made Bitcoin unattractive as a means of payment. After 10 years, a new cryptocurrency, Stablecoins, has caught the market’s attention, becoming a potential competition for central bank money. The most interesting alarm signal for regulatory authorities was the June 2019 announcement made by Facebook that it would issue its own stablecoin, Libra. The stablecoins of major technology firms have distinct advantages over alternative digital forms of money and traditional fiat money. Thus, compared to the first generation of cryptocurrencies such as Bitcoin, stablecoin issuers guarantee the price stability of their coins by backing them with safe assets. Also, compared to central bank fiat money, stablecoin issuers offer users a platform where they can easily access their coins and where regional borders do not play a role. However, the global spread of such stable currencies can bring international financial risks to systems and challenge the monetary authority of central banks. Unfortunately, there is no globalized legal system that provides a solid regulatory framework for stablecoin issuers. This can lead to an abuse of users’ private data and a lack of transparency in their risk management. As private digital currency replaces fiat money, then the effectiveness of monetary policy could be at risk, as a decrease in central bank reserves on the balance sheets of the population and businesses can negatively affect the interest rate, central banks can lose revenue, and on the other hand on the other hand, stable currencies can lead to a high interdependence between domestic monetary policies. In this sense, the option for central banks is to issue a central bank digital currency (CBDC). With public-private cooperation in mind, central banks should cooperate with stablecoin providers by giving them access to central bank reserves, a concept known as synthetic central bank digital currency (sCBDC).
Keywords: cryptocurrencies, capital market, stability, developments, macroeconomic modelling.
JEL classification: G10, G20
