Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
Artifex University of Bucharest
Prof. Constantin ANGHELACHE PhD (actincon@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies / Artifex University of Bucharest
Iulian RADU PhD Student (julian@linux.com)
Bucharest University of Economic Studies
Cristian Marius RĂDUȚ PhD Student (radutmc@gmail.com)
Bucharest University of Economic Studies
Daniel DUMITRU PhD Student (dumitru.teticdaniel@gmail.com)
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
În studiul de prezentat în acest articol autorii și-au propus să evidențieze modul în care evoluează populația României și modul în care, an de an, populația alimentează forța de muncă necesară în economia națională. Autorii au pornit și de la faptul că recent s-a încheiat recensământul populației și locuințelor, rezultând date încă nedefinitive, dar suficient de importante pentru a putea analiza stadiul actual al evoluției mișcării naturale a populației în țara noastră dar, mai ales, și perspectiva evoluției în perioada următoare. În analiza evoluției populației pornind de la mișcarea naturală zilnică, lunară, anuală sau pe orice perioadă de timp dorește un analist să o ia în considerare, se constată o tendință de scădere a populației rezidente. Precizăm că la nivel statistic se înregistrează populația după două criterii:
– Populația rezidentă, care înseamnă acele persoane care și-au declarat rezidența, pentru cel puțin un an, în România. Populația rezidentă este importantă deoarece este plătitoare de taxe și impozite pentru România. De asemenea, în efectuarea de sondaje statistice sau chiar în alegeri, este populația care intră în cvorumul electoral pe care, în mod cert, se poate baza instituția centrală electorală.
– A doua categorie o reprezintă populația după domiciliu, pornind de la faptul că o mulțime de emigranți români își mențin încă domiciliul și în România pentru că cei mai mulți emigranți din ultimele decenii și-au menținut și cetățenia română, și-au menținut și unele proprietăți în țară și sunt într-o măsură importantă și contributori la aducerea în țară a unor sume importante, sub formă de remitențe, în interes personal, sau al rudelor sau chiar, mulți dintre ei, în interes comercial.
În analiza fenomenului demografic, populația, am avut în vedere analiza structurală pe sexe, pe vârste, pe zone geografice și am pornit de la faptul că această evoluție este cea care poate să dea un verdict asupra sursei locale de forță de muncă cu care se poate alimenta fiecare societate comercială sau, la nivel macroeconomic, economia națională. Desigur, ar trebui să existe o corelație între cerința de forță de muncă structurată geografic sau din punct de vedere al profesiilor, calificărilor, dar aceasta este mai greu de realizat. Cu toate acestea este, așa cum se va constata și din articol, sursa principală a acestor nevoi de forță de muncă. Ca un paradox, România, care în momentul de față înregistrează aproximativ 4 milioane de cetățeni români ce își desfășoară activitatea în străinătate, are nevoie de forță de muncă și, în principal, în jur de 200.000 de persoane anual primesc acceptul de a lucra în economia din România. În această analiză am utilizat sistemul indicilor, alte metode statistice cum ar fi comparativitatea, seriile dinamice, seriile structurale sau unele metode econometrice, prin care am încercat să punem în evidență existența și menținerea unor corelații la nivelul economiei naționale.
Cuvinte cheie: demografie, populație rezidentă, populație după domiciliu, forță de muncă, evoluții, variabile statistice.
Clasificarea JEL: E20, E30
– Populația rezidentă, care înseamnă acele persoane care și-au declarat rezidența, pentru cel puțin un an, în România. Populația rezidentă este importantă deoarece este plătitoare de taxe și impozite pentru România. De asemenea, în efectuarea de sondaje statistice sau chiar în alegeri, este populația care intră în cvorumul electoral pe care, în mod cert, se poate baza instituția centrală electorală.
– A doua categorie o reprezintă populația după domiciliu, pornind de la faptul că o mulțime de emigranți români își mențin încă domiciliul și în România pentru că cei mai mulți emigranți din ultimele decenii și-au menținut și cetățenia română, și-au menținut și unele proprietăți în țară și sunt într-o măsură importantă și contributori la aducerea în țară a unor sume importante, sub formă de remitențe, în interes personal, sau al rudelor sau chiar, mulți dintre ei, în interes comercial.
În analiza fenomenului demografic, populația, am avut în vedere analiza structurală pe sexe, pe vârste, pe zone geografice și am pornit de la faptul că această evoluție este cea care poate să dea un verdict asupra sursei locale de forță de muncă cu care se poate alimenta fiecare societate comercială sau, la nivel macroeconomic, economia națională. Desigur, ar trebui să existe o corelație între cerința de forță de muncă structurată geografic sau din punct de vedere al profesiilor, calificărilor, dar aceasta este mai greu de realizat. Cu toate acestea este, așa cum se va constata și din articol, sursa principală a acestor nevoi de forță de muncă. Ca un paradox, România, care în momentul de față înregistrează aproximativ 4 milioane de cetățeni români ce își desfășoară activitatea în străinătate, are nevoie de forță de muncă și, în principal, în jur de 200.000 de persoane anual primesc acceptul de a lucra în economia din România. În această analiză am utilizat sistemul indicilor, alte metode statistice cum ar fi comparativitatea, seriile dinamice, seriile structurale sau unele metode econometrice, prin care am încercat să punem în evidență existența și menținerea unor corelații la nivelul economiei naționale.
Cuvinte cheie: demografie, populație rezidentă, populație după domiciliu, forță de muncă, evoluții, variabile statistice.
Clasificarea JEL: E20, E30
Analysis of the evolution of the population – source that feeds the labor force
Abstract
In the study to be presented in this article, the authors set out to highlight the way in which the population of Romania evolves and the way in which, year after year, the population supplies the workforce needed in the national economy. The authors also started from the fact that the population and housing census was recently completed, resulting in still non-definitive data, but sufficiently important to be able to analyze the current stage of the evolution of the natural movement of the population in our country but, above all, the perspective of the evolution during next. In the analysis of the evolution of the population starting from the natural daily, monthly, annual or any period of time an analyst wants to take into account, a downward trend of the resident population is found. We specify that at the statistical level the population is registered according to two criteria:
– The resident population, which means those people who have declared their residence, for at least one year, in Romania. The resident population is important because it pays taxes and fees for Romania. Also, in conducting statistical surveys or even in elections, it is the population that enters the electoral quorum that the central electoral institution can certainly rely on.
– The second category is the population by domicile, starting from the fact that a lot of Romanian emigrants still maintain their domicile in Romania because most emigrants from the last decades have also maintained their Romanian citizenship, they have also maintained some properties in the country and are to an important extent also contributors to bringing into the country important sums, in the form of remittances, for personal interest, or for relatives or even, many of them, for commercial interest.
In the analysis of the demographic phenomenon, the population, we took into account the structural analysis by gender, by age, by geographical area and we started from the fact that this evolution is the one that can give a verdict on the local source of labor that can be it feeds every commercial company or, at the macro-economic level, the national economy. Of course, there should be a correlation between the labor force requirement structured geographically or in terms of professions, qualifications, but this is more difficult to achieve. However, it is, as will be seen in the article, the main source of these labor needs. As a paradox, Romania, which at the moment registers approximately 4 million Romanian citizens working abroad, needs labor and, mainly, around 200,000 people annually receive acceptance to work in the economy from Romania. In this analysis we used the index system, other statistical methods such as comparability, dynamic series, structural series or some econometric methods, through which we tried to highlight the existence and maintenance of some correlations at the level of the national economy.
Keywords: demography, resident population, population by residence, labor force, developments, statistical variables.
JEL classification: E20, E30