Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
Artifex University of Bucharest
Lecturer Ștefan Virgil IACOB PhD (stefaniacob79@yahoo.com)
Artifex University of Bucharest
Dana Luiza GRIGORESCU PhD Student (danaluiza2004@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
Șomajul reprezintă acea categorie de persoane care și-au pierdut locul de muncă pe care l-au avut, care au fost disponibilizate ca urmare a unor restructurări ale societăților comerciale sau care, după ce termină studiile ajung în situația de nu-și găsi un loc de muncă.
Șomajul, într-o formă directă, constituie un element alarmant în sensul că, la construcția bugetului consolidat, trebuie să se țină seama și de fondul de șomaj, nevoia creșterii acestui fond de șomaj și multe altele care creează mari dificultăți unui guvern în a reuși să asigure condiții acceptabile.
Șomajul în forma lui ca indicator absolut nu este îngrijorător. Dar, dacă vom ține seama de populația neocupată, care lucrează în exterior, la câteva milioane de persoane, populația neocupată existentă încă în țară sau persoanele disponibilizate în căutare de locuri de muncă, devine într-adevăr o problemă majoră.
Din punct de vedere metodologic, rata șomajului se determină pe baza anchetei forței de muncă în gospodării ca sursă primară a datelor de referință. Desigur, există aceste înregistrări care conduc la calcularea indicatorilor relevanți care apoi, comparați cu nivelul de creștere, asigură o corectă interpretare a situației existente.
Această analiză, prin utilizarea unor metode și modele statistico-econometrice pe baza cărora să se calculeze parametrii, dorește să asigure o estimare a trendului acestui flagel numit șomaj. Desigur, interpretarea trebuie făcută și în contextul actualei crize pandemice și economico-financiare care are ca efect direct creșterea numărului șomerilor din țara noastră.
Cuvinte cheie: șomaj, populație ocupată și populație neocupată, forță de muncă, crize.
Clasificarea JEL: C10, E20
Unemployment – a real danger to macroeconomic stability
Abstract
Unemployment is the category of people who have lost their job, who have been made redundant as a result of restructuring of companies or who, after completing their studies, end up not finding a job for work.
Unemployment, in a direct form, is an alarming element in the sense that the construction of the consolidated budget must also take into account the unemployment fund, the need to increase this unemployment fund and many others that create great difficulties for a government to succeed to ensure acceptable conditions.
Unemployment in its form as an absolute indicator is not worrying. But if we take into account the unemployed population, which works abroad, to a few million people, the unemployed population still existing in the country or the people made redundant in search of jobs, it really becomes a major problem.
From a methodological point of view, the unemployment rate is determined on the basis of the household labour force survey as the primary source of reference data. Of course, there are these records that lead to the calculation of relevant indicators which then, compared to the level of growth, ensure a correct interpretation of the existing situation.
This analysis, by using statistical-econometric methods and models on the basis of which to calculate the parameters, aims to provide an estimate of the trend of this scourge called unemployment. Of course, the interpretation must be made in the context of the current pandemic and economic and financial crisis which has the direct effect of increasing the number of unemployed in our country.
Keywords: unemployment, employed and unemployed population, labour force, crises.
JEL classification: C10, E20
