Prof. Constantin ANGHELACHE PhD (actincon@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies / Artifex University of Bucharest
Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
Artifex University of Bucharest
Assoc. prof. Ana Maria POPESCU PhD (notariat.dejure@gmail.com)
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
Chintesența întregii activități economice sociale și al măsurilor care sa iau pe plan național trebuie să vizeze obiectivul final și anume acela al creșterii calității vieții populației. De-a lungul timpului, în România, nivelul de trai al populației a evoluat, nu putem contesta acest fapt, dar a avut și serioase sincope care au fost impuse de unele nerealizări, de unele incapacități de a valorifica în modul cel mai favorabil resursele de care dispune țara noastră.
După anul 2019, deși mai avusesem un segment scurt de trei/patru ani 2008 – 2011, nivelul de trai al populației este în scădere, existând pericolul ca aceasta să se adâncească și mai mult. Criza pandemică și economico-financiară a perturbat conceptul Cobb Douglas privind factorii de producție și anume capitalul, munca și resursele.
Criza economico-financiară a antrenat în mod brutal situația economico-financiară a țării, care a intrat în criză și poate fi mai profundă decât marea criză din 1929-1933. Inclusiv actualul buget nu prevede măsuri încurajatoare pentru cei care au venituri foarte mici și nici speranțe pentru cei care le au ceva mai mari, dar sub riscul de a scădea. Înghețarea salariilor, reducerea sporurilor, eliminarea subvențiilor de orice fel, înghețarea pensiilor și poate chiar reducerea după recalculare și multe altele sunt semnale că în viitor veniturile populației au o tendință de scădere.
În paralel cheltuielile în mod cert se vor majora mai ales în contextul în care prețurile administrate vor fi din ce în ce mai reduse, iar piața liberă așa cum este ea, dar sărită de pe diapazonul raportului ofertă/cerere, va alimenta creșteri de prețuri, adică o inflație în special la produsele alimentare și nealimentare, chiar servicii de larg consum și necesitate pentru populație.
Populația României este într-o fază în care stagnează din punct de vedere al nivelului de creștere. Pe de altă parte, structura populației tinde spre îmbătrânire, determinată de mortinatalitate negativă. În acest context se impune analiza veniturilor populației și desigur, aceasta am făcut-o pe un intervalul de timp pentru care am avut date certe, cu sublinierea că intervalul 2019-2021 este mai greu de abordat datorită efectelor, uneori contradictorii, ale crizei pandemice și economico-financiare.
De asemenea, am analizat evoluția cheltuielilor populației cu un ritm lent de creștere, cu descreșteri în rare ocazii, dar cu accelerări ale creșterii cheltuielilor în perioade de crize și acum vădit în această criză economico-financiară conjugată cu criza sanitară, care împinge spre o cădere și mai serioasă a posibilităților populației de a acoperi cheltuielile curente.
Am efectuat și o balanță a veniturilor și a cheltuielilor, rezultând că aceasta se șubrezește și tinde spre un factor de nulitate, de anulare, ca urmare a temperării creșterilor veniturilor și oarecum accelerării cheltuielilor.
Analizând în cadrul Uniunii Europene constatăm că România la acest capitol, al calității vieții, stă pe ultimele locuri fără șanse certe de a putea să emigreze din această zonă a celor 27 de state. Și pe planul mai larg în Europa sau chiar în lume nivelul de trai al populației tinde mai mult spre creșterea populației aflată sub riscul sărăciei, decât al dobândirii posibilității de redresare.
Cuvinte cheie: economie națională, nivel de trai al populației, salarii, sporuri, subvenții, pensii, balanța veniturilor și cheltuielilor, crize.
Clasificare JEL: I14, I15
The living standard of the population is affected by the pandemic and financial economic crisis. Is the decline in living standards deepening compared to other European countries?
Abstract
The quintessence of the whole social economic activity and of the measures to be taken at national level must aim at the final objective, namely that of increasing the quality of life of the population. Over time, in Romania, the standard of living of the population has evolved, we cannot dispute this fact, but it also had serious syncope’s that were imposed by some failures, by some inability to capitalize in the most favourable way which disposes our country.
After 2019, although I had another short segment of three / four years 2008 – 2011, the living standard of the population is decreasing, there is a danger that it will deepen even more. The pandemic and economic and financial crisis has disrupted the Cobb Douglas concept of factors of production, namely capital, labour and resources.
The economic-financial crisis brutally dragged the economic-financial situation of the country, which entered the crisis and may be deeper than the great crisis of 1929-1933. Even the current budget does not provide for encouraging measures for those with very low incomes or hopes for those with slightly higher incomes, but at the risk of falling. Freezing wages, reducing bonuses, eliminating subsidies of any kind, freezing pensions and maybe even reducing them after recalculation and many more are signals that in the future the income of the population has a declining trend.
At the same time, spending will certainly increase, especially in the context in which administered prices will be lower and lower, and the free market as it is, but jumped from the supply / demand ratio, will fuel price increases, that is, inflation, especially for food and non-food products, even consumer services and necessities for the population.
Romania’s population is in a phase in which it stagnates in terms of growth level. On the other hand, the structure of the population tends to age, determined by negative stillbirth. In this context, it is necessary to analyse the income of the population and of course, we did it over a period of time for which we had certain data, emphasizing that the period 2019-2021 is more difficult to address due to the sometimes contradictory effects of the pandemic crisis and economic and financial.
We also analysed the evolution of population spending with a slow growth rate, with decreases on rare occasions, but with accelerations of spending growth in times of crisis and now clearly in this economic and financial crisis combined with the health crisis, which pushes towards a fall and more serious of the possibilities of the population to cover the current expenses.
We also carried out a balance of revenues and expenditures, resulting in it weakening and tending towards a nullity, cancellation factor, as a result of the moderation of revenue increases and somewhat acceleration of expenditures.
Analysing within the European Union we find that Romania in this chapter, of the quality of life, is on the last places without certain chances to be able to emigrate from this area of the 27 states. And more broadly in Europe or even in the world, the standard of living of the population tends more towards the growth of the population at risk of poverty than to the acquisition of the possibility of recovery.
Keywords: national economy, living standard of the population, salaries, bonuses, subsidies, pensions, income and expenditure balance, crises.
JEL classification: I14, I15
