Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
Artifex University of Bucharest
Dana Luiza GRIGORESCU PhD Student (danaluiza2004@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies
Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ PhD Student (stefan.dumbrava@gmail.com)
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
Evoluția economiei naționale se realizează în niște parametrii, care s-au cristalizat în timp și care indică anumite corelații care trebuie să existe între o serie de factori, care au efect asupra modului în care se realizează stabilitatea macroeconomică. Astfel, putem discuta despre corelația dintre rata de creștere a PIB-ului și evoluția productivității muncii, element calitativ care dă posibilitatea creșterii rezultatelor macroeconomice.
Pe de altă parte, putem discuta despre evoluția modificării Produsul Intern Brut corelat cu numărul total de salariați în cadrul economiei naționale, acesta fiind un factor cantitativ. Acest factor cantitativ în condițiile de criză pandemică și economico-financiară implică și un alt element și anume, acela al influenței șomajului, deoarece prin creșterea populației neocupate în cadrul economiei naționale se întâmplă să avem o influență negativă ca urmare a creșterii șomajului. Aceasta se reflectă mai ales în utilizarea Produsului Intern Brut în sensul că, va crește fondul național de șomaj, vor crește alte cerințe pe care le impune imposibilitatea ocupării unor locuri de muncă și așa mai departe.
De asemenea, o altă corelație de bază a creșterii Produsul Intern Brut este aceea dintre nivelul și efectul pe care îl are fiecare ramură ca sursă de realizare a Produsului Intern Brut, aceasta modificându-se în mod particular mai ales în condițiile actuale ale crizei pandemice și economico-financiare.
În acest articol sunt prezentate o serie de elemente, care sunt prezentate în mod teoretic cu explicațiile care se impun în această direcție. Se utilizează apoi un model de regresie liniară multiplă luând Produsul Intern Brut drept variabila rezultativă, iar numărul de salariați și productivitatea muncii considerate ca variabile factoriale. Datele rezultate sunt suficiente de edificatoare conducând la obținerea de parametrii, pe baza cărora să se facă estimarea evoluției viitoare.
Cuvinte cheie: modele statistico-econometrice, corelații, factori, variabile, ramuri economice, crize.
Clasificare JEL: C10, E20
Analysis of the basic correlations of economic growth using the multiple regression models
Abstract
The evolution of the national economy is achieved in some parameters, which have crystallized over time and which indicate certain correlations that must exist between a numbers of factors, which have an effect on how macroeconomic stability is achieved. Thus, we can discuss the correlation between the GDP growth rate and the evolution of labour productivity, a qualitative element that gives the possibility to increase macroeconomic results.
On the other hand, we can discuss the evolution of the change in the Gross Domestic Product correlated with the total number of employees in the national economy, this being a quantitative factor. This quantitative factor in the conditions of pandemic and economic-financial crisis implies another element, namely that of the influence of unemployment, because by increasing the unemployed population in the national economy we happen to have a negative influence due to rising unemployment. This is mainly reflected in the use of the Gross Domestic Product in the sense that the national unemployment fund will increase other requirements imposed by the impossibility of employment and so on will increase.
Also, another basic correlation of the Gross Domestic Product growth is that between the level and the effect that each branch has as a source of the Gross Domestic Product, this changing particularly in the current conditions of the pandemic crisis and economic and financial.
This article presents a number of elements, which are theoretically presented with the necessary explanations in this direction. A multiple linear regression model is then used taking the Gross Domestic Product as the resultant variable, and the number of employees and labour productivity considered as factorial variables. The resulting data are sufficiently edifying leading to the obtaining of parameters, on the basis of which to estimate the future evolution.
Keywords: statistical-econometric models, correlations, factors, variables, economic branches, crises.
JEL classification: C10, E20
