Lecturer Ștefan Virgil IACOB PhD (stefaniacob79@yahoo.com)
Artifex University of Bucharest
Conf. Ana Maria POPESCU PhD (notariat.dejure@gmail.com)
The Academy of Economic Studies in Bucharest
Iulian RADU PhD Student (julian@linux.com)
The Academy of Economic Studies in Bucharest
Abstract
Compararea indicatorilor macroeconomici de rezultate ridică problemele legate de exprimarea valorică a acestora, de metodologia de calcul și de perspectiva utilizării indicatorilor. Determinarea indicatorilor macroeconomici se sintetizează prin exprimarea în paritatea puterii de cumpărare. Elementul cel mai util în comparațiile internaționale îl reprezintă gradul de dezvoltare economică a diferitelor țări pe baza unor indicatori care să exprime paritatea puterii de cumpărare.
În realitate nu este eficient să se compare anumiți indicatori macroeconomici cum ar fi Produsul Intern Brut sau chiar Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în contextul în care indicele prețurilor și alte mărimi interne pot să conducă la alte forme de apreciere. De aceea, paritatea puterii de cumpărare, pornind de la un coș zilnic utilizabil, oferă cea mai reală perspectivă de comparabilitate și care conduce în final la aprecierea nivelului de trai într-o țară sau comparativ în mai multe țări.
Statele care aplică Sistemul Conturilor Naționale calculează indicatorii după o metodologie unitară și evaluarea acestor indicatori se face într-o valută unică prin mai multe procedee. Pe baza cursului de schimb oficial se poate reface structura Produsului Intern Brut și se poate exprima în mărimi care sunt ajustabile și pot să conducă la o comparabilitate realistă. A doua posibilitate este pe baza evaluării parității puterii de cumpărare a valutelor țărilor care se compară. Acest indice al parității puterii de cumpărare se determină pe baza bunurilor și serviciilor cuprinse într-un eșantion de articole comparabile, care sunt selectate în scopul de a respecta o clasificare bine definită și de a fi reprezentative pentru modelul de consum al țărilor considerate. Aici se aplică o serie de relații și o serie de posibilități de a aduce agregatele comparabile din țările luate în considerare la un nivel care să fie similar.
Există un program de comparare european în care primele acțiuni sistematice de comparare din Europa s-au efectuat sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa, regularizându-se programele respective în mai multe împrejurări. De asemenea, se poate realiza compararea prin programul de comparare internațională, care este o lucrare organizată la nivelul internațional, care permite realizarea de comparații economice internaționale prin eliminarea diferențelor dintre țări în ceea ce privește nivelul prețurilor.
Există și alte procedee de comparare a indicatorilor cum ar fi compararea liniară efectuată între două țări, iar analiza nu implică alte date decât cele ale celor două țări. Apoi, compararea de tip stea sau multilaterală, în care există un set selectat de comparări binare și este utilizat pentru a deduce comparațiile pentru alte perechi de țări luate în considerare. Se utilizează de asemenea, metoda asterix, care este un procedeu simplu care presupune ridicarea la fiecare țară participantă prin intermediul unui asterix a articolelor reprezentative pentru modelul de consum specific. Metoda Gate-Khanis care este o metodă de comparare multilaterală prin care categoriile de cheltuieli exprimate în valuta națională sunt reevaluate prin intermediul parității puterii de cumpărare, calculate ca medie aritmetică ponderată a prețurilor dintr-o regiune. Metoda CPD este un model de comparare de tip stea generalizat, care apelează la analiza de regresie pentru comparări de preț tranzitive pentru fiecare grupă primară. Metoda ECS este un procedeu de comparare multilaterală de comparare internațională a PIB-ului dezvoltată de trioul cercetătorilor Elteto Koves și Szulef. Se calculează un indice de preț de tip Fischer ca medie geometrică neponderată a tuturor indicilor Fischer posibili a fi determinați pentru țările considerate.
Acestea sunt principalele aspecte pe care le ridică utilizarea indicatorilor în comparațiile internaționale.
Cuvinte cheie: indici, indicatori, analize, metode, metodologie, agregate, procedee de comparare.
Clasificarea JEL: C10, P50
Use of macroeconomic indicators in comparative analyses
Abstract
The comparison of macroeconomic performance indicators raises issues related to their value expression, calculation methodology and the perspective of using indicators. The determination of macroeconomic indicators is synthesized by expressing in purchasing power parity. The most useful element in international comparisons is the degree of economic development of different countries based on indicators that express purchasing power parity.
In reality, it is not effective to compare certain macroeconomic indicators such as Gross Domestic Product or even Gross Domestic Product per capita in the context in which the price index and other domestic quantities may lead to other forms of appreciation. Therefore, purchasing power parity, starting from a usable daily basket, offers the most real perspective of comparability and which ultimately leads to the appreciation of the standard of living in one country or comparatively in several countries.
States applying the System of National Accounts calculate the indicators according to a unitary methodology and the evaluation of these indicators is done in a single currency through several procedures. Based on the official exchange rate, the structure of the Gross Domestic Product can be restored and expressed in sizes that are adjustable and can lead to a realistic comparability. The second possibility is based on the assessment of the purchasing power parity of the currencies of the countries being compared. This purchasing power parity index is determined on the basis of goods and services contained in a sample of comparable items, which are selected in order to comply with a well-defined classification and to be representative of the consumption pattern of the countries considered. Here apply a number of relationships and a number of possibilities to bring comparable aggregates from the countries considered to a similar level.
There is a European comparison program in which the first systematic comparative actions in Europe were carried out under the auspices of the Economic Commission for Europe, and those programs were regularized in several circumstances. The comparison can also be made through the international comparison program, which is a work organized at the international level, which allows for international economic comparisons by eliminating differences between countries in terms of prices.
There are other procedures for comparing indicators such as the linear comparison made between two countries, and the analysis does not involve data other than those of the two countries. Then, the star or multilateral comparison, in which there is a selected set of binary comparisons and is used to deduce the comparisons for other pairs of countries considered. The asterix method is also used, which is a simple procedure involving the removal to each participating country by means of an asterix of items representative of the specific consumption pattern. The Gate-Khanis method which is a multilateral method of comparing by which the categories of expenditure expressed in national currency are revalue by means of purchasing power parity, calculated as a weighted arithmetic average of prices in a region. The CPD method is a generalized star-type comparison model, which uses regression analysis for transitive price comparisons for each primary group. The ECS method is a multilateral international GDP comparison process developed by the trio of researchers Elteto, Koves and Szulef. A Fischer price index is calculated as the unweight geometric mean of all possible Fischer indices to be determined for the countries considered.
These are the main issues raised by the use of indicators in international comparisons.
Keywords: indices, indicators, analyses, methods, methodology, aggregates, comparison procedures.
JEL classification: C10, P50
