Lecturer Ștefan Virgil IACOB, PhD (stefaniacob79@yahoo.com)
”Artifex” University of Bucharest
Ștefan Gabriel DUMBRAVĂ, PhD Student (stefan.dumbrava@gmail.com)
The Bucharest University of Economic Studies
Oana BÎRSAN, PhD Student (oana.vilcu@fiscont.com.ro)
The Bucharest University of Economic Studies
Abstract
Populația unei țări este un indicator important în analiza multor aspecte care pornesc tocmai de la acest element al mărimii populației. În acest context, populația structurată pe piramida vârstelor exprimă potențialul de forță de muncă care există exprimat prin populația activă, populația ocupată și forța de muncă angajată concomitent cu evidențierea populației neocupate și a numărului de șomeri.
Criza sanitară are efecte directe și asupra evoluției populației. Concomitent trebuie să avem în vedere și condițiile de viață care se asigură populației dintr-o țară, corelând nivelul veniturilor salariale, al veniturilor din alte activități, veniturile din gospodăriile individuale, precum și alte surse care stau la baza veniturilor de care dispune populația. În final, putem trage o concluzie asupra standardului de viață pe care îl are populația dintr-o țară sintetizând din punct de vedere statistico-demografic calitatea vieții din țara respectivă.
Criza sanitară în opinia autorilor are un efect neesențial în evoluția populației ca număr total, dar are efect asupra perspectivei calității vieții în țara respectivă, deoarece indicatorii care dau sens nivelului de trai (Produsul Intern Brut, nivelul mediu al salariului net pe economie, nivelul brut al salariului mediu pe economie, nivelul pensiilor, indicele prețurilor de consum, valoarea reală a rezultatelor muncii și multe altele) determină o anumită stare.
Pentru că vorbim de criza sanitară (coronavirus, COVID 19) trebuie să precizăm că pe acest fond apare un element suplimentar în stoparea dorinței cuplurilor de a avea foarte mulți urmași. În treacăt fie spus ignorăm acele glume cu privire la starea de izolare la domiciliu cu efect asupra modificării populației, deoarece aceasta nu constituie un factor determinant în evoluția populației. Trebuie avut în vedere în primul rând faptul că fertilitatea feminină în România este destul de redusă aproximativ 1,47 copii născuți pe cuplu, care desigur va fi în continuă scădere deoarece veniturile de care dispun cuplurile și mai ales subvenționarea de la guvern a nevoilor acestor cupluri sau chiar de la Uniunea Europeană sunt nesemnificative în condițiile date de această criză.
Nu trebuie să omitem faptul că perioada în care vor acționa în mod conjugat criza sanitară cu cea financiar-economică, efectele asupra preocupări cuplurilor de a avea mai mulți moștenitori se va reduce. Aceasta nu ar fi o problemă deosebită și mai ales negativă, dacă nu am avea în vedere că populația din alte două sau chiar trei continente (Africa, Asia și America de sud) nu ar urma un mod contrar, existând o creștere sau cel puțin menținerea unei fertilității ridicate a femeilor.
Putem face precizarea că în momentul de față populația globului se este situată la circa 7,6 miliarde de locuitori cu tendința de creștere până la aproximativ 10 miliarde de locuitori în 2050 și aceasta mai ales pe seama creșterii fertilității în cuplurile din țările situate în continentele pe care le-am amintit. Nivelul și perspectiva veniturilor nete reale pe glob sunt în descreștere datorită în primul rând a resurselor care se epuizează și în al doilea rând de condițiile în care prea puțini înlocuitori apar.
În acest articol autorii au analizat pe rând natalitatea, nivelul deceselor, sporul natural al populației, nupțialitatea și divorțialitatea, indicatori care dau esență, în momentul în care discutăm despre această temă, mișcării naturale a populației.
Nu intrăm în amănunte în legătură cu populația care se află acum pe teritoriul României mai ales ca efect al acestei crize coronavirus, deoarece acestea complică foarte mult situația, întrucât crește masiv numărul populației neocupate, crește numărul șomerilor, se reduc locurile de muncă, apar o serie de probleme sociale care cu greu pot fi soluționate și poate, din păcate și controlate.
În articol s-au utilizat metode statistice pentru a pune în evidență evoluția concretă care a avut loc în România în trimestrul I și mai ales în lunile februarie și martie, luni în care s-a prefigurat, acceptat sau neacceptat, perspectiva declanșării crizei sanitare. Graficele reflectă sugestiv evoluția populației în această perioadă de timp.
Cuvinte cheie: criză, populație, fertilitate, natalitate, decese, nunți, divorțuri.
Clasificarea JEL: C10, J10
The natural movement of the population under the effect of the sanitary crisis in Romania
Abstract
The population of a country is an important indicator in the analysis of many aspects that start precisely from this element of population size. In this context, the population structured on the age pyramid expresses the labour force potential that exists expressed by the active population, the employed population and the employed labour force simultaneously with the highlighting of the unemployed population and the number of unemployed.
The health crisis also has direct effects on the evolution of the population. At the same time, we must take into account the living conditions that are provided to the population of a country, correlating the level of wages, incomes from other activities, incomes from individual households, as well as other sources underlying the incomes of the population. Finally, we can draw a conclusion about the standard of living that the population of a country has by synthesizing from a statistical-demographic point of view the quality of life in that country.
According to the authors, the health crisis has a non-essential effect on the evolution of the population as a whole, but it has an effect on the perspective of quality of life in that country, because the indicators that give meaning to living standards (Gross Domestic Product, average net wage of the average wage in the economy, the level of pensions, the consumer price index, the real value of labour results and many others) determine a certain state.
Because we are talking about the health crisis (coronavirus, COVID 19) we must specify that against this background there is an additional element in stopping the desire of couples to have many offspring. Incidentally, we ignore those jokes about the state of isolation at home with an effect on population change, because it is not a determining factor in the evolution of the population. It should be borne in mind first of all that female fertility in Romania is quite low about 1.47 children born per couple, which of course will be steadily declining because the income of couples and especially government subsidies for the needs of these couples or even from the European Union are insignificant in the conditions given by this crisis.
We must not omit the fact that period in which they will act in conjunction with the health crisis with the financial-economic one, the effects on the preoccupations of the couples to have more heirs will be reduced. This would not be a particular problem and especially a negative one, if we did not take into account that the population from two or even three continents (Africa, Asia and South America) would not follow the opposite way, there is an increase or at least the maintenance high fertility of women.
We can point out that at present the population of the globe is around 7.6 billion inhabitants with the tendency to increase to about 10 billion inhabitants in 2050 and this mainly due to the increase in fertility in couples in countries located on the continents on which I remembered. The level and outlook for real net income worldwide is declining due primarily to depleting resources and secondly to the fact that too few substitutes are emerging.
In this article, the authors have analysed in turn the birth rate, the level of deaths, the natural increase of the population, marriage and divorce, indicators that give essence, when we discuss this topic, to the natural movement of the population.
We do not go into details about the population that is now in Romania, especially as a result of this coronavirus crisis, because they greatly complicate the situation, as the number of unemployed population increases massively, the number of unemployed increases, jobs decrease, series of social problems that can hardly be solved and maybe, unfortunately and controlled.
The article used statistical methods to highlight the concrete evolution that took place in Romania in the first quarter and especially in February and March, months in which the prospect of triggering the health crisis was foreshadowed, accepted or not accepted. The graphs suggestively reflect the evolution of the population during this time period.
Keywords: crisis, population, fertility, born alive, deaths, weddings, divorces.
JEL classification: C10, J10
