Assoc. Lect. Ciprian IFTIMOAEI PhD (ciprian.iftimoaei@iasi.insse.ro)
„Al. I. Cuza” University of Iasi/ Statistics Directorate of Iasi County
Ionuţ Cristian BACIU PhD (ionut.baciu@iasi.insse.ro)
National Institute of Statistics, Statistics Directorate of Iasi County
Abstract
Conform literaturii de specialitate, migraţia externă este un fenomen sociodemografic puternic condiţionat economic. În anumite limite, migraţia externă poate funcţiona ca o supapă prin care se detensionează anumite frustrări sociale, cum ar fi insatisfacţia faţă de veniturile reduse, locurile de muncă salarizate precar, lipsa unor posibilităţi reale de valorificare profesională şi afirmare socială.
Până la momentul aderării României la UE, când economia românescă a fost certificată ca având statutul de „economie de piaţă funcţională”, migraţia externă a acţionat în sensul ajustării cererii şi ofertei de forţă de muncă. După aderarea efectivă la UE (2007), migraţia externă a contribuit pe calea transferurilor valutare la creşterea economică şi la limitara deficitului balanţei externe.
În anul 2017, aproximativ un sfert de milion de români au migrat temporar în ţări mai dezvoltate economic pentru satisfacerea unor nevoi financiare, profesionale, familiale. Din totalul emigranţilor români, aproximativ 85% reprezintă persoane cu vârste cuprinse între 15-64 de ani, persoane active din punct de vedere economic şi supuse riscului fertilităţii. Plecarea românilor în străinătate sporeşte resursele de muncă în ţările de destinaţie, contribuind la scăderea costului forţei de muncă. În ţara de origine – România – deja se manifestă o criză a forţei de muncă specializată, în anumite sectoare economice.
Pornind de la definirea conceptului de „migraţie” şi operaţionalizarea acestuia în dimensiuni şi indicatori, vom analiza statistic-descriptiv prin metoda regresiei liniare care este impactul salariului mediu net asupra migraţiei externe. Apoi, vom evidenţia influenţa migraţiei externe asupra fenomenului de îmbătrânire a populaţiei şi asupra forţei de muncă din România, pentru perioada 2007-2017.
Cuvinte cheie: migraţie, migraţie externă, forţă de muncă, îmbătrânire demografică, populaţia activă
Clasificarea JEL: C10
STATISTICAL ANALYSIS OF EXTERNAL MIGRATION AFTER ROMANIA’S ACCESSION TO THE EUROPEAN UNION
Abstract
External migration is a socio-demographic phenomenon highly economically conditioned. Within certain limits, external migration can function as a valve to relieve certain social frustrations, such as dissatisfaction with low income, precarious jobs, and lack of real opportunities for professional and social achievement.
Until the accession of Romania to the EU, when the Romanian economy was certified as having the status of a “functional market economy”, external migration acted in the direction of adjusting labour supply and demand. Following effective EU membership (2007), external migration contributed to the economic growth and to the limitation of the external deficit by means of foreign exchange transfers.
In 2017, about a quarter of a million Romanians migrated temporarily to more economically developed countries for financial, professional, or family reasons. Of the total Romanian emigrants, about 85% are people aged 15-64, economically active and at risk of fertility. The departure of Romanians abroad increases labour resources in the destination countries, contributing to lowering the labour cost. In the country of origin – Romania – there is already a crisis of the specialized labour force in certain economic sectors.
Starting from defining the concept of “migration” and its operationalization in dimensions and statistical indicators, we will analyze statistically-descriptive using linear regression method which is the impact of average monthly nominal net wage on external migration. Then we will highlight the influence of external migration on the aging phenomenon of the population and on the labour force in Romania for the period 2007-2017.
Keywords: migration, external migration, labour force, demographic aging, economically active population
JEL Classification: C10
