Prof. Constantin ANGHELACHE PhD (actincon@yahoo.com)
„Artifex” University of Bucharest
Abstract
În acest articol, autorii au efectuat un studiu atent asupra genezei cooperatiste din România plecând de la interpretarea datelor concrete și se referă la apariția acestui concept, acestei structuri economice care a fost pe plan mondial. Cooperația din România, ca și din alte state membre ale Uniunii Europene, este un sector de activitate care adună persoane fizice sau juridice organizate după sistemul cooperatist. Mișcarea cooperatistă are o lungă tradiție în lume și, pe cale de consecință, și în România, dezvoltându-se pe baza principalelor modele de cooperație care au apărut în secolul al XIX-lea la nivel internațional. Se fac referiri la o serie de persoane și personalități ale timpului care și-au pus amprenta asupra apariției și dezvoltării mișcării cooperatiste în general și a mișcării cooperatiste meșteșugărești în mod special. În acest studiu, autorii analizează apariția și evoluția mișcării cooperatiste în România, punând accentul pe cadrul conceptual și cadrul juridic și de politici publice ale cooperației. Esențial, în analiza și prezentarea evoluției modelelor cooperatiste care s-au dezvoltat în România o reprezintă crearea societăților cooperative care s-au dezvoltat pe plan european, dar și în România. Cu evoluții de la o perioadă la alta, mișcarea cooperatistă din România a reprezentat un domeniu particular care s-a dezvoltat atât din punctul de vedere al numărului de unități cooperatiste cât și al numărului de membri cuprinși în acest tip de organizație social-economică. În timp au apărut idei privind cooperativele cu dedicație în domeniul financiar, de întrajutorare, apoi, au apărut și alte forme, dar cea mai concludentă și trainică pentru evoluția economiei unei țări este cooperația meșteșugărească. Astfel, se creează locuri de muncă adecvate regiunilor și preocupărilor pe care le are populația într-o anumită zonă. În al doilea rând, asigură dezvoltarea unei părți a economiei prin valorificarea potențialului uman specializat, fără nici un efort din partea statului, putând aprecia că din totdeauna, mișcarea cooperatistă meșteșugărească a fost cea care a rămas independentă, autonomă într-un anume fel, în sensul că s-a auto-gestionat și în acest fel a putut să obțină rezultate și pentru economia națională. În cadrul acestei cercetări, autorii au efectuat o diagnoză o situației actuale și a tendințelor care s-au manifestat în mișcarea cooperatistă în ultimul deceniu. Accentul a fost pus pe evoluția cooperației meșteșugărești, respectiv scurtul istoric al evoluției în context intern și internațional, modificarea locului mișcării meșteșugărești în România, precum și relațiile cooperației din acest domeniu pe plan internațional în cadrul Alianței Cooperatiste Internaționale. Autorii se axează pe faptul că, chiar și în perioada comunistă, mișcarea cooperatistă meșteșugărească a avut o activitate destul de importantă, contribuind în procent ridicat la formarea pe atunci a produsului social total (acum produsul intern brut). În piața liberă mișcarea cooperatistă meșteșugărească s-a reorientat, s-a readaptat la condițiile existente. Nu au dispărut însă nici unul dintre domeniile de activitate și astfel își continuă demersurile pentru a continua în mos susținut activitatea de producție, comercializare pe plan intern și extern precum și producerea de servicii pentru populație. Sistemul legislativ al țării arată că în ciuda unor dificultăți ale pieței libere activitatea UCECOM a devenit stabilă și are preocupări de dezvoltare existând premisele (resursele) materiale, umane și financiare de a se consolida și mai mult și a avea o situație mai adecvată, mai profitabilă în perioada următoare. Autorii se axează și pe faptul că în ultimii 12 ani cursul activității cooperatiste meșteșugărești a avut o activitate stabilă, existând premise ca în această perioadă imediată (după desfășurarea congresului din acest an) să se adopte noi măsuri care să asigure îmbunătățirea activității în cadrul societăților cooperatiste. Autorii prezintă o serie de date convingătoare pentru a arăta că există premise pentru ca activitatea cooperativelor meșteșugărești să crească și să atragă noi resurse umane și financiare pentru a deveni o componentă importantă a economiei naționale.
Clasificarea JEL: J21, J54, P13
Cuvinte cheie: sistem cooperatist, cooperație meșteșugărească, economie națională, sursă financiară, forță de muncă
NATIONAL COOPERATIVE SYSTEM – COMPONENT OF ECONOMIC AND SOCIAL DEVELOPMENT
Abstract
In this article, the authors carried out a careful study of the cooperative genesis in Romania, starting from the interpretation of the concrete data and referring to the emergence of this concept, to this economic structure that was world-wide. Co-operation in Romania, as well as in other Member States of the European Union, is a sector of activity that gathers individuals or legal entities organized by the cooperative system. The cooperative movement has a long tradition in the world and consequently also in Romania, developing on the basis of the main cooperative models that emerged in the 19th century at the international level. There are references to a series of people and personalities of the time who have made their mark on the emergence and development of the cooperative movement in general and of the craft cooperative movement in particular. In this study, the authors analyze the emergence and evolution of the cooperative movement in Romania, emphasizing the conceptual framework and the legal and public policy framework of co-operation. Essentially, in analyzing and presenting the evolution of cooperative models that have developed in Romania is the creation of cooperative societies that have developed at European level, but also in Romania. With developments from one period to the next, the cooperative movement in Romania was a particular field that has developed both in terms of the number of cooperative units and the number of members included in this type of socio-economic organization. Over time, there have been ideas about co-operatives with dedication in the financial, relief, and other forms, but the most convincing and lasting for the evolution of a country’s economy is craftsmanship. This creates jobs that are appropriate to the regions and concerns the population has in a certain area. Secondly, it assures the development of a part of the economy by capitalizing on the specialized human potential, without any effort on the part of the state, appreciating that the cooperative craftsmanship movement has always been the one that remained independent, autonomous in a certain way, in the sense that it was self-managed and thus managed to achieve results for the national economy as well. In this research, the authors made a diagnosis of the current situation and the trends that have manifested in the cooperative movement over the last decade. The emphasis was on the evolution of the craftsmanship co-operation, namely the short history of evolution in the domestic and international context, the modification of the craft movement site in Romania, as well as the international cooperative relations in this area within the framework of the International Co-operative Alliance. The authors focus on the fact that, even during the communist period, the cooperative craft movement had a rather important activity, contributing to a high percentage of the then total social product (now Gross Domestic Product). In the free market, the craft cooperative movement has reorientated, it has been re-adapted to the existing conditions. However, none of the fields of activity have disappeared, and thus they continue their efforts to continue with the sustained production activity, internal and external marketing and services for the population. The country’s legislative system shows that despite the difficulties of the free market, UCECOM’s work has become stable and has development concerns, with the material, human and financial premises (resources) to further consolidate and to have a more appropriate, more profitable situation in the next period. The authors also focus on the fact that during the last 12 years the course of cooperative craftsmanship activity had a stable activity, and it was assumed that in this immediate period (after the congress this year) new measures would be taken to ensure the improvement of the activity within the cooperative societies. The authors present a series of compelling data to show that there are prerequisites for the work of cooperative crafts to grow and attract new human and financial resources to become an important component of the national economy.
JEL Classification: J21, J54, P13
Keywords: cooperative system, craft cooperatives, national economy, financial source, labor force
