Rezultatele Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor (RPL 2011)

Institutul Naţional de Statistică a publicat recent datele statistice oficiale privind „Populaţia stabilă (rezidentă) – structură demografică” – vol I, în scopul diseminării către toate categoriile de utilizatori.

Publicarea rezultatelor RPL 2011 reprezintă – în opinia noastră – una dintre lucrările de mare valoare, datele statistice fiind prezentate pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe şi categorii de localităţi – în structură, după diferite caracteristici specifice de grupare.

Referindu-se la întreaga  activitate desfăşurată, Tudorel Andrei – preşedintele INS, menţionează în Cuvânt înainte: „Cu acest prilej, dorim să adresăm mulţumirile noastre tuturor celor care, prin sprijinul şi contribuţia lor la pregătirea, organizarea, efectuarea şi prelucrarea datelor recensământului populaţiei şi locuinţelor, au asigurat succesul acestei importante lucrări de interes naţional”.

Este de remarcat faptul că autorii, specialişti din Direcţia Generală de Statistică Socială şi Demografie, din Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică au elaborat şi prezentat în volumul I inclusiv o utilă şi cuprinzătoare Notă metodologică. Sunt menţionate importante precizări începând de la cadrul legal pentru efectuarea înregistrărilor: OG nr. 36/2007, Legea 5/2008, HG 1502/2009 – cu modificările şi competările ulterioare, respectându-se recomandările din Regulamentul CE nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor. Nota metodologică cuprinde succesiv şi precizări cu privire la momentul de referinţă, modul de prezentare a datelor, populaţia stabilă (rezidentă), reşedinţa obişnuită, domiciliul, vârsta, locul naşterii, starea civilă legală, anul încheierii căsătoriei, starea civilă de fapt, anul constituirii uniunii consensuale, numărul copiilor născuţi – vii, cetăţenia, etnia, reşedinţa anterioară, anul stabilirii ultimei reşedinţe în localitatea de recenzare, nivelul de educaţie al instituţiei de învăţământ absolvite, nivelul instituţiei de învăţământ pe care o urmează o persoană, forma de proprietate a instituţiei de învăţământ, utilizarea internetului, statutul activităţii curente, populaţia activă şi populaţia inactivă.

 Prezentăm câteva dintre precizările formulate privind populaţia stabilă (rezidentă):

Populaţia stabilă (rezidentă) a României include:
persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care la momentul recensământului se aflau pe teritoriul ţării – persoane prezente sau temporar absente, plecate în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni;
– persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie venite pe teritoriul ţării de peste 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.), care aveau doar reşedinţa obişnuită în România – persoane venite pentru o perioadă îndelungată;
persoanele de cetăţenie română plecate în străinătate în cadrul reprezentanţelor diplomatice consulare şi comerciale sau al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi membrii familiilor lor, personalul forţelor armate româneşti în străinătate, personalul flotei comerciale navale şi aeriene, precum şi corespondenţii de presă care la momentul recensământului se aflau temporar pe teritoriul altor ţări.
Nu s-au cuprins în populaţia stabilă (rezidentă) a ţării:
persoanele de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie cu domiciuliul în România plecate în străinătate de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc – persoane plecate pentru o perioadă îndelungată;
persoanele de cetăţenie străină sau fără cetăţenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni persoane temporar prezente;
persoanele de cetăţenie străină prezente în România în cadrul reprezentanţelor diplomatice consulare şi comerciale sau al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi membrii familiilor lor, personalul forţelor armate străine, personalul flotei comerciale, navale şi aeriene, precum şi corespondenţii de presă străini care la momentul recensământului se aflau temporar pe teritoriul ţării.

Volumul I cu rezultatele RPL 2011 privind „Populaţia stabilă (rezidentă) – Structură demografică” – tipărit pe suport de hârtie – cuprinde 1759 de pagini, un număr de 62 de tabele şi grafice deosebit de sugestive. Grafica volumului s-a realizat în INS, la Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice. Sunt prezentate inclusiv serii de date statistice privind numărul populaţiei la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 şi 2011 – pe judeţe şi categorii de localităţi.

Comparativ cu numărul populaţiei ţării înregistrat la Recensământul din 25 ianuarie 1948 (15.872.624) s-a ajuns la 20.121.641 (Recensământul din 20 octombrie 2011). Cel mai mare număr al populaţiei României a fost înregistrat la Recensământul din 7 ianuarie 1992 (22.810.035).

În volumul I, pentru un număr de 12 tabele s-a făcut următoarea precizare: „Informaţii suplimentare, cu grad de detaliere mai mare sunt disponibile doar pe suport CD”.

Coordonarea întregii activităţi pentru apariţia publicaţiei s-a asigurat de Tudorel Andrei – preşedintele INS şi Elena Mihaela Iagăr – vicepreşedinte.

Diseminarea către utilizatori a volumelor tipărite la Institutul Naţional de Statistică, cuprinzând Rezultatele RPL 2011, se realizează eşalonat începând cu luna octombrie 2013.

Grupaj realizat de
Cristina Sacală
Ioan B. Gâlceavă

Romanian Statistical Review 11/2013