Modelele statistico-econometrice utilizate în analiza impactului remitenţelor în dezvoltarea economică

Prof. Constantin ANGHELACHE PhD (actincon@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies / „Artifex”University of Bucharest
Prof. Radu Titus MARINESCU PhD (radu_titus_marinescu@yahoo.com)
„Artifex”University of Bucharest

Abstract

Remitențele sunt acele sume obținute în afara granițelor țării de către imigranții economici în primul rând. Remitențele reprezintă un factor germen al migrației economice. Ipotezele modelelor statistico-econometrice utilizate în analiza migrației dau o imagine completă asupra gradului și complexității pe care o are migrația din fiecare țară. De asemenea, în aceste modele care sunt descrise pe larg în articol se evidențiază și corelația care există între emigrare și remitențe. Desigur remitențele așa cum se cunoaște au un impact asupra creșterii economice din fiecare țară, dar pentru a ajunge la concluzii clare în baza cărora să se prevadă programe naționale și internaționale în acest domeniu trebuie să utilizăm metode, modele statistico-econometrice de analiză în primul rând a migrației. Astfel este vorba despre modelul neoclasic care abordează la nivel macroeconomic esența și motivele migrației. Pe de altă parte există și un model neoclasic care ține abordarea microeconomică. Acest model reprezintă o aprofundare a modelului neoclasic macroeconomic. Condiția principală a modelului este dată de faptul că un migrant înainte de a lua decizia părăsirii propriei țări analizează în mod foarte clar costurile, veniturile, relația cost-beneficiu cât și condițiile sociale și tehnologice pe care le va întruni în țara respectivă. În felul acesta el trage propria concluzie și își alege modelul de emigrare sau nu. Acest model neoclasic la nivel micro sau macroeconomic a fost avut în vedere și în România, când după 1990 un număr tot mai mare de persoane s-au înscris în emigrația economică, adică a acelora care au părăsit țara deoarece condițiile de viață erau insuficiente sau minime și din analizele individuale și grupuri și-au dat seama că pot dobândi alte condiții în alte țări. Desigur aceasta are efect asupra forței de muncă din țara noastră dar și din alte țări, dar este o posibilitate a celor care au recurs la această modalitate de a părăsi teritoriul României. Putem vorbi în continuare despre noua teorie economică a migrației care pornește de la modelul economic neoclasic însă induce în ecuație, un nou element, acela că decizia de a pleca din țară nu aparține în întregime migrantului ci este o decizie influențată de nivelul gospodăriilor, condițiile de viață social-economice și altele. De aici putem considera că un nivel de estimare a factorilor determinanți ai migrației reprezintă un instrument corect de a cunoaște realitățile și de a putea stabili dacă se poate face ceva sau nu pentru a putea stopa acest proces al migrației. Economiști de seamă au vorbit și au fundamentat modelul gravitațional și mai nou modelul modificat gravitațional care dă elemente net superioare pentru efectuarea studiului asupra migrării și efectelor acesteia. Putem analiza la nivelul Uniunii Europene că acest fenomen al migrației este stimulat de directiva însăși a acestei Comunități care prevede libera circulației a persoanelor. Mergând structurat în sus putem vorbi despre modelul capitalului uman, modelul spațial de căutare a locurilor de muncă, modelarea migrației cu date agregate, modelarea migrației cu microdate și pute majunge astfel la modele statistico-econometrice utilizate în analiza remitențelor. La nivel macroeconomic analiza remitențelor trebuie să aibă la bază volumul transferurilor periodice de la migrant către familie sau alte grupuri din țară pentru a identifica eficacitatea acestor transferuri, pentru a putea studia apoi și efectul migrației asupra nivelului veniturilor populației dar și al creșterii economice. Fleming a stabilit modelul Mundell care arată consecințele pe care le are migrarea asupra remitențelor și antreprenoriatului. Spunem antreprenoriatului deoarece mulți care se reîntorc din aceasta migrare nu numai că aduc remitențe la nivel macro sasu microeconomic, dar dezvoltă afaceri, asigură creearea de noi locuri de muncă și poate constitui un fenomen benefic.
Cuvinte cheie: model statistic-econometric, remitențe, modelul gravitațional, migrație, creștere economică
Clasificarea JEL: C10, F22, O15

[Text complet]

STATISTICAL-ECONOMETRIC MODELS USED IN ANALYSIS OF THE IMPACT OF REMITES IN ECONOMIC DEVELOPMENT

Abstract

The remittances are those sums earned outside the country by economic migrants in the first place. Remittances are a germ of economic migration. The hypotheses of the statistical and econometric models used in the migration analysis give a complete picture of the degree and complexity of migration in each country. Also, in these models, which are described in detail in the article, the correlation between emigration and remittances is also highlighted. Certainly remittances as they know have an impact on economic growth in each country, but to arrive at clear conclusions on which to provide national and international programs in this field, we must use methods, statistical and econometric analytical models primarily of migration. This is the neoclassical model that addresses the essence and motives of migration at a macroeconomic level. On the other hand, there is also a neoclassical model that maintains the microeconomic approach. This model represents a deepening of the neoclassical macroeconomic model. The main condition of the model is the fact that a migrant, before taking the decision to leave his own country, clearly analyzes the costs, income, cost-benefit relationship and the social and technological conditions he / she will meet in that country. In this way he draws his own conclusion and chooses his emigration model or not. This neoclassical model at micro- or macroeconomic level was also envisaged in Romania, when after 1990 an increasing number of people registered in the economic emigration, ie those who left the country because the living conditions were insufficient or minimal and from individual analyzes and groups have realized that they can acquire other conditions in other countries. Of course this has an effect on the labor force in our country but also in other countries, but it is a possibility for those who have resorted to this way to leave Romania. We can still talk about the new economic theory of migration that starts from the neoclassical economic model, but instills in the equation a new element that the decision to leave the country is not entirely a migrant but a decision influenced by the level of households, social-economic life and others. From this we can assume that a level of estimation of the determinants of migration is a good tool to know the realities and to determine whether or not something can be done to stop this migration process. Significant economists spoke and grounded the gravitational model and, more recently, the gravitational modified model that provides superior net elements for carrying out the study of migration and its effects. We can analyze at the level of the European Union that this phenomenon of migration is stimulated by the Directive itself, which provides for the free movement of persons. Structuring upward, we can talk about the human capital model, the spatial model of job search, the modeling of migration with aggregate data, the modeling of migration with micro-data, and thus the statistical and econometric models used in the remittance analysis. At the macroeconomic level, the remittance analysis should be based on the volume of regular migrant transfers to the family or other groups in the country to identify the effectiveness of these transfers in order to then study the effect of migration on the level of population incomes as well as on economic growth. Fleming has established the Mundell model that shows the consequences of migration on remittances and entrepreneurship. We say entrepreneurship because many who return from this migration not only bring microeconomic macroeconomic remittances but develop business, ensure new jobs and can be a positive phenomenon.
Keywords: statistical-econometric model, remittances, gravitational model, migration, economic growth
JEL Classification: C10, F22, O15

[Full Text]

RRS Supliment 7/2019