Efectul remitenţelor asupra creşterii Produsului Intern Brut

Olivia –Georgiana NIȚĂ PhD Student (georgi_nita@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies

Abstract

Evoluția ulterioară în domeniul social-economic, în special după ce România a aderat la 1 ianuarie 2007 la Uniunea Europeană, arată schimbări profunde. În condițiile pieței libere, inflația, șomajul și celelalte elemente specifice pieței își fac tot mai simțite efecte. În acest context, șomajul a devenit o problemă majoră, în sensul că România, cu o strategie greoaie de adaptare la condițiile pieței libere, mai ales în contextul în care a parcurs o perioadă prea lungă de adaptare, s-a trezit cu un nivel al șomajului extrem de ridicat. De aceea, o parte însemnată a forței de muncă, negăsind locuri adecvate în economia românească, sau, dorind venituri suplimentare, au ales calea de a utiliza oportunitățile oferite de directiva Uniunii Europene în legătură cu libera circulație a persoanei și au emigrat în alte țări. În momentul de față, putem discuta, despre un număr de 3-4 milioane de cetățeni români care își desfășoară activitatea în alte țări membre ale Uniunii Europene. Este lesne de înțeles că cei mai mulți sunt în Spania, Italia, Germania, Marea Britanie, dar și în alte state membre ale Uniunii Europene. Problema acestor persoane este delicată, în sensul că le rămân în țară familiile și în special acolo unde sunt minori apar probleme care se referă la nivelul de educație, de îngrijire și așa mai departe. Dar, cu toate acestea, acest proces de emigrare a forței de muncă este pozitiv pentru economia României. Ne putem imagina foarte simplu ce s-ar fi întâmplat în cazul în care aceste persoane nu ar fi emigrat. Ar fi fost posibilă încadrarea în muncă a întregului personal emigrant, sau ne-am fi trezit cu un șomaj galopant ? Din acest punct de vedere putem afirma ca acesta ar fi un prim avantaj pe care l-a avut emigrarea forței de muncă. Pe de altă parte, cu salarii mai bune decât în România, cu grija pentru familia și mulți dintre ei cu gândul la poziția lor în viață, în viitor, au adunat bani pe care i-au remis, i-au trimis în țară pentru ajutorarea familiilor, a rudelor, sau chiar pentru inițierea unor afaceri. Din datele publicate și prelucrate de Institutul Național de Statistică rezultă că anual, în jur de 8 miliarde de euro intră în România pe această cale, a remitențelor. În acest articol ne-am propus să evidențiem modalitățile statistico-econometrice de analiză a impactului remitențelor asupra dezvoltării economice. În realitate, rezultă foarte clar că aceste remitențe au efect pozitiv asupra creșterii economice, contribuind cu câteva procente la creșterea produsului intern brut. Mai mult decât atât, putem afirma că pe lângă sumele despre care am vorbit și care sunt oarecum identificate și urmărite, în țară mai intră și alte miliarde de euro pe care emigranții la întoarcerea în țară definitivă sau cu ocazia vizitelor la familie le aduc dar nu le evidențiază în conturi. Deviația standard a PIB-ului sau a consumului trebuie urmărite în sensul că variabilele care contribuie la creșterea produsului intern brut pot fi analizate prin metode statistico-econometrice, așa încât să avem o imagine mai clară asupra corelației dintre remitențe și creșterea economică și mai mult decât atât, să putem chiar influența adoptarea unor măsuri care să asigure creșterea acestor sume care intră în țară.
Cuvinte cheie: remitențe, creștere economică, factor, model statistic, estimare.
Clasificarea JEL: F24, F43, O43

[Full Text]

THE EFFECT OF THE REMITTANCES ON GDP GROWTH

Abstract

Further development in the socio-economic field, especially after Romania joined the European Union on 1 January 2007, shows profound changes. Under the conditions of the free market, inflation, unemployment and other market-specific elements are making more and more effective. In this context, unemployment has become a major problem, in the sense that Romania, with a cumbersome strategy of adapting to the conditions of the free market, especially in the context of too long adaptation, has awakened with a high level of extreme unemployment to lift. Therefore, a significant part of the labor force, not finding suitable places in the Romanian economy, or seeking additional income, chose the way to use the opportunities provided by the EU directive on the free movement of the person and emigrated to other countries. Currently, we can discuss about 3-4 million Romanian citizens working in other EU countries. It is easy to understand that most of them are in Spain, Italy, Germany, the UK, but also in other EU Member States. The problem of these people is delicate, in the sense that they remain in their families and especially where minors are problems that concern the level of education, care and so on. But, however, this process of labor migration is positive for Romania’s economy. We can very easily imagine what would have happened if these people had not emigrated. Would it have been possible to employ all the emigrant staff, or would we have woken up with galloping unemployment? From this point of view, we can say that this would be the first advantage that the labor force emigrated. On the other hand, with better wages than in Romania, with care for the family and many of them thinking of their position in life in the future, they have gathered money they have sent, sent them to the country for help families, relatives, or even to start business. According to data published and processed by the National Institute of Statistics, about 8 billion euros a year enters Romania this year, the remittances. In this article we intend to highlight the statistical and econometric ways of analyzing the impact of remittances on economic development. In fact, it is clear that these remittances have a positive effect on economic growth, contributing with a few percent to the growth of gross domestic product. Moreover, we can say that in addition to the amounts we have talked about and that are somehow identified and tracked, the country still has other billions of euros that emigrants return to their country of last resort or on family visits bring but not highlights them in the accounts. The standard deviation of GDP or consumption should be followed in the sense that the variables that contribute to the growth of gross domestic product can be analyzed by statistical and econometric methods so that we have a clearer picture of the correlation between remittances and economic growth and more than so we can even influence the adoption of measures to ensure the increase of these amounts entering the country.
Keywords: remittances, economic growth, factor, statistical model, estimation.
JEL Classification: F24, F43, O43

[Full Text]

RRS Supliment 7/2019